Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CE
Rezultatele 1201 - 1210 din aproximativ 1697 pentru PENTRU CE.
Gheorghe Asachi - Anul nou 1847
... învie Un nou fenix, ș-a lui aripi le-au întins acum în ceri. Toată lumea îl salută cu urări, cu bucurie; Oare ce în an acesta pentru mine să mai cer? Poate trai voios și dulce? Știu lucoarea trecătoare, Care fulgerând se pare c-a deschide ceriul sânt, Dar când ... numai spini putui culege; Nu, nu cerc eu Elicona, nu, nu vreu d-acum amor. Amiciția? Oare cine n-ar dori cu duioșie! Decât zâna ce ideea pre pământ a fost urzit, Mai frumoasă, mai plăcută ceriul n-are altă fiie, Dar mai crudă nu-i tirană, când o ...
Urmuz - Isma%C3%AFl și Turnavitu
... un viezure de care se află strîns legat cu un odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu, după ce mai întîi i-a rupt urechile și a stors pe el puțină lămîie… Alți viezuri mai cultivă IsmaĂ¯l în o ... nasul tras la presă și împrejmuit cu un mic gard de nuiele. Acesta, din prea multă dragoste părintească, se zice că îl ține astfel sechestrat pentru a-l feri de pișcăturile albinelor și de corupția moravurilor noastre electorale. Totuși, IsmaĂ¯l reușește să scape de acolo cîte trei luni ... nu a fost multă vreme decît un simplu ventilator pe la diferite cafenele murdare, grecești, de pe strada Covaci și Gabroveni. Nemaiputînd suporta mirosul ce era silit să aspire acolo, Turnavitu făcu mai multă vreme politică și reuși astfel să fie numit ventilator de stat, anume la bucătăria postului de ... îl luă sub protecțiunea sa. I se promise să i se servească de îndată cîte 50 de bani pe zi și tain, cu singura obligațiune pentru Turnavitu de a-i servi de șambelan la viezuri; asemenea, să-î iasă înainte, în fiecare dimineață, pe strada Arionoaiei și, prefăcîndu-se ...
George Coșbuc - Blăstăm de mamă
... De când tu te-ai măritat Rău nimic nu s-a-ntâmplat. Suntem sănătoși acasă, Mama înca-i sănătoasă. Veste nouă n-am ce-ți spune Totuși îți aduc vești bune: Frații noștri se-nsurară, Dar ei pe gând se luară, La nuntă nu te chemară! Eu ți-s ... ieșit din groape! Alelei! minune mare, Viu cu mortu p-o cărare! Constantin bine-auzea, Lenuța nu-nțelegea, Dar glumind așa zicea: Auzi, frate Constantine, Ce vorbesc munții de tine?! Constantin din greu gemând Îi răspunde-așa zicând: Lasă-i, soră, să vorbească, Mințile să-și prăpădească; Ei să fie cu ... glii ierboase, Sălaș strângător de oase! Dusu-m-ai și m-ai adus Și pe cale și pe sus Și-ai făcut un mare bine Pentru mama, pentru mine, Pentru mamă, pentru fată, Pentru mine totodată! Și tu, căpeneag iubit, Pânză albă de-nvălit, Și tu, spadă lucitoare, Crucea mea de la picioare: Ne-a sosit vremea ... picioare, Și tu, căpeneag iubit, Fă-te pânză de-nvălit, Iar tu, Doamne, Doamne sfânt, Dă-mi iar locul din mormânt, C-am scăpat de ce ...
Alecu Donici - Liliacul și rândunelele
... Alecu Donici - Liliacul şi rândunelele Liliacul și rândunelele de Alecu Donici Odată, neamul rândunesc Având o mare ură Pe neamul șoricesc, Pentru că ouăle din cuiburi ei le fură, Au hotărât fără cruțare, Pe toți prinzându-i, să-i omoare. Și iarăși, cea întâi robită zburătoare Au ... are, Că nu-i din neamul șoricesc, Și prin acesta chip au dobândit iertare. Dar rândunelele un alt război pornesc, Asupra tuturor Anume păsări mici, ce sunt de sama lor, Și iarăși, cea întâi robită zburătoare, Același liliac au fost; cu gură mare Că el nu-i pasăre nicicum, Pentru că pene n-are, Scăpând asemene de moarte și acum. Așa istețul liliac Din două întâmplări cu minte au scăpat; Dar starea-i fizică nu ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia
... o bucată, Și s-afundă desperată, Ca lumina în apus! Totuși, surdă la durere, Lumea strigă, lumea cere, Lumea strânge birul ei! Dându-i spirit pentru pâine, Ea-ți dă oase ca la câine: Schimb de cărnuri și idei! Și de ți-a secat izvorul, Te turtește cu piciorul ...
Gheorghe Asachi - Clironomii lui Epamenonda
... se apleacă, Omul, în a cărui suflet a virtuței dor n-apune, Numelul său și-amintirei trainic monument rădică, Cu folos ce-aduce lumei prin virtute,-nțelepciune. Ca pe râpele lui Nilu piramida cea antică, Ce-n nori creștetul ascunde și se luptă cu furtune, Așa fapta patriotă, ce-a zeimei este fiica, Timpu-nfrână și cu soarta pe invidia răpune. Când pe câmpul a victoriii înota în a ...
Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac
... de colo aducea vorba tot de fata lui Chiriac. Începea laudele și disputele de biata fetișoară. Fetele frumoase adeseori sunt criminale în ochii femeilor de ce să fie frumoase, și de aceea începeau și dispute; se formau numaidecât două partiduri. O dată, de două, de trei ori, de zece ori, de ... venea de la trebile sale, afla partidurile formate, disputa fierbinte, asculta în mijlocul casei până să se orienteze și, scoțându-și giubeaua, începea să ofteze: "Ce! iar de fata lui Chiriac e vorba?! " Astfel rămase ca un fel de proverb până acum, când e vorba tot de unul și același lucru ... fata lui Chiriac a mea este limba românească: unora li se pare urâtă foc, mie mi se pare frumoasă, și suntem cvit. Fac ce fac și tot de fata lui Chiriac aduc vorba. La mulți iară fata lui Chiriac este Eliade cu limba lui cu tot, și oriunde se ... — căciula lui vodă. La unii fata lui Chiriac este popa, la alții — preoteasa, și la alții, care sunt mai moderați, fata preotesei. Cât pentru mine, eu sunt din cei moderați. Fac ce ...
Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea
... și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și numa de soțiile lor; toată vina pentru pierzarea lor o aruncă în spinarea nevestelor; pe care-l întrebi de ce a ajuns aici: "femeia" și iar "femeia". Măi, am zis eu în gândul meu, adevărat să fie asta?... Pe spusele oamenilor, firește, mare ... s-a apropiat Aghiuță de tron, l-a-nhățat Dardarot de urechi și scuturându-l, de-i trosnea junghietura - de dragoste multă ce avea pentru el, fiindcă era mititelul mucalit și când se plictisea împăratul de treburile-mpărăției, pe el îl chema, să-i spuie lafuri și să-i facă ... să te-ntorci să-mi dai socoteală una câte una de toate pân câte ai fost trecut ca om însurat... Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pântre plevușcă, măcar că era un drac și jumatate: bănuise ce-l aștepta, că iar o să-i dea cine știe ce grea sarcină. Când a mai auzit că o să aibă a face și cu femeie, a vârât coada-ntre ... ...
George Coșbuc - Jertfele împăcării
... știu că ești barbară lubești pădurea numai; cu ochii tăi frumoși Tu vreai să-mbeți, copilă, bărbații-ntunecoși Cu plete lungi pe umeri, cu bărbi ce te-nspăimântă Puternici ca mânia pe care ei o cântă Cu glasuri răgușite, când pleacă la război! De ce zâmbești ? Aruncă cununile de foi Și pune diademă pe fruntea ta senină ! Ce-ți. pasă dac-ai noștri la alte legi se-nchină ! O, de-ai vedea tu Roma cu turnurile ei, Cu lume și lumină, cu roiuri ... paharnic e Hiltruna, Copila cea frumoasă, că-i vechiul obicei Al neamului, paharul la zile mari să-l bei Turnat de cea mai dragă fecioară ce e-n casă. Tibull în fruntea mesei, și-ai săi pe lângă masă, Cu Aripert, aleargă cu ochii însoțind Mișcările de fulger a celor ... ținut pe loc Și mâinile-i sunt prinse de fată. — „Ai noroc Să mori la mine-n brațe ! Vezi, fruntea-mi e senină, Ce-ți pasă dac-ai noștri la alte legi se-nchină ?" El vrea să se desprindă și urlă, e turbat. — „Ah, până când toporul ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna
... reușire! Sufletele noastre nu s-au îndoit Și credința dulce le-a dumnezeit. Nimene nu poate dimpotrivă-a zice Dintre generalii ce se află aice!" Astfel zice bravul. Toți se bucurau. Domnul și boierii singuri ascultau. Regele întreabă: — ,,Doamne, ce durere Inima-ți înclină astfel spre tăcere?" Vlad atunci răspunde celor adunați — ,,Eu sunt de părere luptă să nu dați! După multe păsuri și ... vă-nșale! Robi ai fericirii cei materiale, Genovezii încă nu se cumpănesc Între fala dalbă și-aurul turcesc. Să nu cereți fapte nobile, mărite, Limbilor ce-s date speculei josite! Inimile voastre cată generos; Dar tot ce-i din inimi poate fi frumos? Inima ce simte fără-nțelepciune, Simte dimpotriva lucrurilor bune!" Huniad se scoală, strigă contra sa. Cu focoasă vorbă ce vorbește-așa — ,,Ungurul nu fuge dinaintea morții! Tu, române doamne, ții pe dreptul Porții. Tu trădezi creștinii, cuvântând așa!" Cu virtute-antică domnul asculta ... l-a lui plecare, Regelui Lehiei zice cu-ntristare — ,,Dacă soarta, sire, mintea ți-a-nvelit, Ca să te zdrobească, fie ce
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului
... Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului „ceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar ... pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului ... nici o rădăcină nu lucrează țarina plăcutelor suferințe un semn firav de aur între pagini alese de celălalt trup acela hărăzit mereu începutului egal numerotat ce te adună cu UNU ecou al visului fără identitate fugărind alt ecou dincolo de maluri prin pădurile facerii un dinte alb de forma sufletului ram ... fundul grădinii tolănit lîngă pîrleaz ca de fiecare dată frămîntînd nervos o țigară puturoasă ) scuipă în palmele aspre frecîndu-le nervos și zise mai mult pentru