Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ

 Rezultatele 1211 - 1220 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.

Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență

... Apoi sforțarea conștientă te obosește. O comparație: un om care umblă drept prin natura lui, nu face nici o sforțare; unul care umblă plecat, trebuie se gândească necontenit stea drept. Îndată ce uită, umblă iar ghebos. Ca nu răspund cuiva cu vorbe aspre, trebuie fac o sforțare; uneori uit fac sforțarea. Dacă m-aș fi obișnuit de la 3 până la 18 ani, în viața de familie, vorbesc cum se cade, acum acest lucru ar fi foarte ușor, mi-ar fi un lucru natural, fără nici o cheltuială de energie. Bineînțeles e ... nu voi mai fi eu, urma pe care a lăsat-o ea în acest infinit se va șterge pentru totdeauna. Va fi fost ca o microscopică ființă, de acele care mor cu milioanele, înghițite în natura infinită fără urmă, ca și cum n-ar fi fost. Astăzi ar avea 66 de ani, o femeie bătrână, fără frumusețe, lovită de toate injuriile vremii. Un sentiment, mizerabil ... spuie eu , spunea el -- ,,el" eram eu. Și ea niciodată n-a fost totul pentru mine. Când trăia, eram prea mic, prea inconștient, ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă

... da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost ... sama doară nu ți le gâghil eu ție într-un mod neplăcut! (Se aude clopotul de ieșire.) Inspectorul (se ridică; copiii fac și ei ca inspectorul): Domnule profesore, sunt foarte mulțumit. Metoda dumitale e admirabilă... Profesorul (tăindu-i vorba cu mândrie): Că-z asta doară e metoada lui Peștaloțiu! Inspectorul ... minken acelui măgar i-oi lunji eu urechile... măcar de-ar fi ficior ghe Erzherzog!... Școlarul Popescu: Dom'le, tata a zis că -i spui de câte ori ne tragi de ureche, ca ...

 

Antim Ivireanul - Pentru rânduiala preoției

... a tainei cei simțitoare, având putĂ©re duhovnicească pentru mântuiria și ajutoriul oamenilor, rânduită de mântuitoriul nostru Hristos. Și iaste materia ei cel ce hirotonĂ©ște, iar chipul sunt cuvintele ce zice arhiereul: Darul cel dumnezeesc carele totdeauna cĂ©le neputincioase le tămăduiaște i proci, cu punerea mâinei / pre ... capul celui ce hirotonĂ©ște. Și sfârșitul iaste ca tiposească în sufletul celui hirotonit stăpânire și putĂ©re dumnezeiască, pentru ca poată

 

Dimitrie Bolintineanu - Daniel Sihastru

... de lume, Cu vărsarea serii un străin sosi. — ,,Ștefan al Moldovei vine a-ți vorbi!" — ,,Ștefan al Moldovei, Daniel îi spune, aștepte-afară! Sunt în rugăciune." — ,,Bunule părinte! Sunt rănit și-nvins; Însăși a mea mumă astăzi m-a respins! Viu ... totd-odată pace și furtună. Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi Pentru neatârnare, oameni și pământuri; Dar nu ai p-acela ca -i umilești! Poți ca îi sfarâmi; dar nu -i robești! Dacă mâna-ți slabă sceptrul ți-o apasă, Altuia mai harnic locul tău îl lasă! Căci mai bine este supus lăudat, Decât cu ...

 

Vasile Alecsandri - Voinicii Bucovii

... Vasile Alecsandri - Voinicii Bucovii Sus, la crâșmă Sucevii, Beau voinicii Bucovii. Iată că vine călare Udrea, căpitanul mare, Și le zice: ,,Dragii mei! Hai ne-mpărțim în trei, Și în patru, și în cinci, Apoi -ncălțăm opinci, Iarna grea ne năpădește, Frunza-n codru se rărește; Hai coborâm în țară Pân' la mândra primăvară, Ca -mblăcim la secară Și ca tăiem la fagi, Fagi subțiri de hadaragi, Iar cum a-nverzi pe-afară Om ieși la codru iară În capătul lanului, În calea ...

 

Ion Luca Caragiale - Națiunea română

... Iubite amice, Treci îndată pe la mine. Este vorba de o afacere foarte importantă, care ne poate face norocul la amândoi." Îl cunoșteam pe Dame ca pe om deștept și întreprinzător. Fără întârziere m-am dus -l văz, torcând pe drum fel de fel de frumoase închipuiri. În câteva vorbe mi-a spus tot planul lui: o gazetă cum ... la Varna, la Vidin, la Constantinopol etc. Ei bine, din această corespondență făceam tot atâtea corespondențe câte lucruri conținea ea, și le datam pe fiecare ca din localitatea unde s-ar fi petrecut lucrul. Astfel, aveam corespondențe din Stambul, Vidin, Varna, Rusciuc, Poradin etc. și, ca dăm o dimensiune convenabilă fiecărei corespondențe, peste faptul de care era vorba, turnam multă zeamă de fantazie, ș-apoi descrierea localității, notițe istorice și date ... paie, care trebuia se stingă cu atât mai curând cu cât s-aprinsese mai iute. Pe de altă parte mă gândeam că războiul o mai dureze o lună, două, cel mult trei, și că, nemaiavând cu ce hrănim curiozitatea publicului, o

 

Alecu Donici - Carele cu oale

... târg cu oale A unui neguțător. El însuși cu-ngrijire le conducea în cale, Sperând de Moși s-adune folos însemnător; Dar trebuia treacă o renumită vale, La care cărăușii-ndată ce-au sosit, Așa s-au sfătuit: Ca pogoare valea, pe rând, încet, cu minte; Iar carul după urmă facă înainte, Căci boii ce-l purtau, Deprinși fiind și maturi, mai vrednici s-arătau; Și în adevăr, carul mergea încet, ca gândul Cel încercat de grije și frământat de ani. Dar o pereche de juncani A căror venea rândul, Pe boii bine învățați Îi ... criticau de moarte: — Uitați-vă, boi lăudați! Vedeți — ziceau — neghiobii, un car nu știu poarte, Ia uite la Boțolan! Se târâie ca broasca... Ia vezi alde Prian În jug cum tot se lasă; Ar vrea din el iasă. O, Doamne! Și ce boi! Cu ce renume mare! Mai bine ar căra gunoi, Sau ar ședea la bragă, pe somn și pe mâncare ... la unii noi, Cum ei în timpuri grele La alții văd numai noroi Și numai fapte rele; Iar când s-apucă singuri ei De trebi,

 

Dimitrie Anghel - Reverie

... Anghel - Reverie Reverie de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 29 ianuarie 1906 Cîntai un cîntec straniu din țările de nord, O melodie blînda și limpede ca gheața; Și eu visam pe gînduri ce dulce-ar fi fost viața am cu tine-o casă pe-o margine de fiord. Ca marmura curată, de sus și pînă jos fie albă toată, și-n ape se vadă, Stătînd misterioasă subt gluga de zăpadă Cum stă pe-un vîrf de stîncă un cuib de albatros. S-o-mprejmuie tăcerea eternă de ... poli, pară-ncremenite de veacuri toate cele Subt mantii somptuoase de albe catifele, Și noi fim ai vieții cei de pe urmă soli. dea ocol cu spaimă corăbiile mari, Și-n locul lor, solemne pe calmul apei noastre, Ghețarii -și pornească escadrele albastre, Plutind fără de steaguri și fără marinari. Iar soarele fantastic creasc-atunci și el, Nu-n zări, ci pretutindeni, ș-odată în tot locul rumenească cerul, și-n urmă roș ca focul, stea deasupra noastră, rotind ca ...

 

Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu

... • • • • • • • • • • • • • • • • • Soarile după dialuri abia mai purpurează, Roșața-i întinde pe ceriuri însărînd, Și luna ivești, și rîul scîntează A ei razi albie în undă-i oglindînd. Acum toată mișcarea în cuibu-i tîrăști, trage în lacașu-i, spre a se odihni, Numai păstoriul turma spre cîmpuri o pornești, Ș-în rădiu privighitoare începi a concerti ... a încetat. Și numai murmurare rîului ce curge, Care ca o oglindă era el de curat, În răpidile-i mers părè că îmi spune Ca cîte mii de dușmani adîncu-i a-ngropat. Eu obosit de trudă vrem mă odihnesc ; M-am suit sus pi o piatră ca s-adorm un menut, Și cînd închid ochii atunci din nou zăresc O umbră ce s-înalță din acel loc tăcut. Și vine drept la mine, și în fațî-mi se ... gîndit a călca, Din înpotrivă încă, a voastră bărbăție, Am venit p-aste locuri vroind a o cînta. Vroind ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

... Ne așezăm la masă. De-acuma începe farmecul cel mare: de-acuma pornește d. Hasdeu, după ce mi-a arătat proprietatea fiicei sale, -mi spuie multe, multe... * Felul său, mai bine zis, stilul ospitalității la castelul „lulia Hasdeu" e cu totul d303ebit: un amestec de grandseigneur, naiv ... 8 Note Pag5 Am uitat cu desâvîrsire scopul vizitei mele; mereu am ascultat și nu mai mi-a venit In cap fac vreo întrebare. Neam ridicat de la masă și am reintrat In castel. D. și d-na Hasdeu se retrag sâ §e ... sus! sus! Ne urcăm pe terasa întîia, deasupra căreia marele donjon își aruncă către răsărit umbra. Ne așezăm în fața unei mese. Acum începe 20 -mi vorbească despre ultimele rezultate ale comunicatiunilor sale spiritiste cu Iulia. De demult încă, fiica împărtășește tatălui luminile la cari a ajuns ea ... creațiunii. Savantul poet speră că în curînd opera fiicei sale va putea fi dată publicului. Din această vastă operă, d. Hasdeu, depozitarul ei, îmi permite citesc cîteva pagini miraculoase. îmi este peste putință, firește, ...

 

Emil Gârleanu - Cântărețul

... din copacul sub care dânsul se odihnea. „Mă rog, n-aș putea-o vedea și eu pe dihania asta? Ce neam așa de obraznic fie?â€� se întrebă greierul. Și cum numai de întrebat se putea întreba singur, ca afle și-un răspuns, își puse în minte iscodească pe o lăcustă, deși numai la gândul că avea vorbească unei obrăznicături care îndrăznise se întreacă din sărit cu el îl apucau furiile. O căută totuși și n-o găsi. „Firește, gândi greierul, lăcustă și stea acasă, dracul a mai văzut?!â€� Și cum luna se ascunsese într-un nor, rugă pe un licurici -i lumineze calea. Și, așa, se întoarse. Toată nopticica nu închise ochii. Privighetoarea își făcuse de cap. Îl mai mângâie însă pe greier iubirea și ... neam. Greierului i se umfla inima în piept de mândrie și, în zori de zi, li se închină cu plecăciune, poftindu-le în juru-i, -l asculte. Și, cu toată oboseala, greierul le cântă, în cinstea lor, un imn al dimineții. Iar vacile-Domnului îl rugau

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>