Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AȘA ȘI AȘA
Rezultatele 1221 - 1230 din aproximativ 1713 pentru AȘA ȘI AȘA.
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame
... Lida 5 V - La Erazdu 6 VII - La cititorii satirelor 7 VIII - La Leandru 8 IX - La un nou boierit I - La un egoist Critică și sfătuiește Cleandru pe-oricine vede, Unu-i leneș, altu-i grabnic, celălalt drept nu mai șede; Cesta reguli nu păzește, Cela nu se îngrijește De ... a să-l ducă la pieire. Dar când ar vrea să se vadă și el fără părtinire, Ar vedea, cum vede lumea, că nu-i și el fără pată, Ci egoismu-l îmbată. Pesemne în lumea asta așa e dat să fim noi; Un orb când duce pre altul, cad în groapă amândoi. II - La icoana sfântului Petru Ce stai cu cheia, Petre ... bătrână hârcă, sură, Ce în gingini molfăiește neavând nici un dinte-n gură? — Pentru că plăcerea-i este să adune-anticități, Vrea să aibă și pre Lida printre alte rarități. V - La Erazdu Prietene Erazde, ești prea capricios, Privesc că nici o fată nu poate să-ți mai placă; Cu ... însă dorință a nu vă cunoaște-n ele, Vă-ndreptați, dacă se poate, de năravurile rele. VIII - La Leandru Cinci ceasornici de perete, și vro cincisprece de masă ...
... Vasile Alecsandri Ici în vale, la fântână, Două fete spală lână... (Cântecul lui Bujor) Colo-n vale, la fântână, Două fete spălau lână, Spălau lână și râdeau, Iar din gură-așa grăiau: Când a bate vânt de seară Prin ogorul de secară, De trei ori să descântăm Ș-în fântână să cătăm. Dacă-a ... noroc Și ursiți cu ochi de foc. Cum bătu vântul de seară Prin ogorul de secară, De trei ori au descântat, În fântână au cătat, Și pe-a sa limpede față, Ca prin vis de dimineață, Au văzut ele, zâmbind, Două chipuri strălucind. Cele umbre bălăioare, Cu gurițe zâmbitoare ... Vezi tu cele umbre mute? Parcă vor să ne sărute. Vezi cum brațele-și întind? Parcă vor să ne cuprind! N-au sfârșit bietele fete, Și pe frunte și pe plete Nu știu cine le-a furat Câte-un dulce sărutat! * Cele fete, la fântână, De-atunci nu mai spală lână; Căci ... ochii în noaptea ajunului Bobotezei și merg de pun mâna pe un par din gardul casei. Dacă se întâmplă ca acel par să fie drept și curat, ursitul are să fie nalt și binefăcut; iar dacă, din contra, parul e strâmb
Cincinat Pavelescu - Vulturul și vrabia
... Cincinat Pavelescu - Vulturul şi vrabia Vulturul și vrabia de Cincinat Pavelescu Cu ciocul tăios ca o sabie Din zbor un vultur a răpit, Pe stânca-i de granit, o vrabie ... Ce-n veci obișnuit a fost Cu mese pline de-ngrijire, Sunt un dejun destul de prost. Vulturul i-a răspuns: Așa-i! Însă nevoia te învață: Când n-ai ce vrei, mănânci ce ai! În comparație cu-o rață, Desigur, nu ești un deliciu, Mâncând un ... Vulturii trebuie să se-ngrașe Din sângele supușilor! Un vultur nu trebuie să piară, Dar nici să fie prea fudul Decât atunci când e sătul... Și-acum te-nghit că-mi ești sub gheară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La oameni, tot ca și
George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă
... de George Topîrceanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele. Toate florile șoptiră, Întorcându-și fețele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coțofană Fără ocupație ... n goană Și-a făcut senzație: Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Și-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toți ciulinii pe cărare Fug cuprinși de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaștină. S-a ... din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. Lișițele-ncep să strige Ca de mama focului. Cocostârci, pe catalige, Vin la fața locului. Un țânțar, nervos și foarte Slab de constituție, În zadar vrea să ia parte Și el la discuție. Când deodată un erete, Polițai din naștere, Peste baltă și boschete Vine-n recunoaștere Cu poruncă de la centru Contra vinovatului, Ca să-l aresteze pentru Siguranța statului... De emoție, în surdină, Sub un snop ...
Ștefan Octavian Iosif - Steaua (Iosif)
... Ştefan Octavian Iosif - Steaua (Iosif) Steaua de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Străluce sus așa tăcută Și parcă, izvorînd scîntei, Vrea să pătrundă printre storuri... Ah, cîte visuri, cîte doruri Încred în taina ei ! Ca un prietin de departe, Departe-n veci ...
... urc, stele le scapără-n cale, Apele plîng, clar izvorînd în fîntîne; Sub un salcîm dragă, m-aștepți tu pe mine. Luna pe cer trece-așa sfîntă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Stelele nasc umezi pe bolta senină, Pieptul de dor, fruntea de gînduri ți-e plină. Nourii ... a lor șiruri despică, Streșine vechi casele-n lună ridică, Scîrțîie-n vînt cumpăna de la fîntînă, Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă. Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la cîmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n ... tine grăbește: Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești dragă. Ne-om răzima capetele-unul de altul Și
Vasile Alecsandri - Oltul (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Oltul (Alecsandri) Oltule, Oltețule! Seca-ți-ar pâraiele, Să crească dudaiele, Să trec cu picioarele. Oltule, râu blestemat, Ce vii așa tulburat, Și te repezi ca un zmeu De-mi oprești pe Nițul meu? Schimbă-ți, schimbă-ți apele, Slăbește-ți vârtejele, Să-ți văd pietricelele; Când trec ... ar fi fost neicuța, L-ar fi cunoscut leicuța! Vântule, du-te de-i spune Că zăbavele nu-s bune, Că leicuța-i duce dorul Și i-a-nțelenit ogorul! Vino, Nițule, băiete, Ce faci puica să te-aștepte? Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbenit ...
Grigore Alexandrescu - O impresie
... tricolor, Când caii, repezi, ageri, cu coame răsfirate, Cu nările aprinse, cu gurile spumate, Mușcând de neastâmpăr zăbala ce-i ținea, Izbind sub ei pământul și răsuflând omorul, La sunete de luptă pe câmp își luau zborul, Ca vulturi ce în aer o pradă ar vedea, Și când auzii glasul armatei tunătoare, Și când văzui silitra de fulger purtătoare Câmpia, atmosfera de fum întunecând, Iar printre fum, prin ceață, egretele - albicioase Mișcându-se departe, ca umbre fioroase Ce ... unde e acuma puternica mărire Din vremea când a țării eroică oștire În lupte uriașe Buzeștii comanda, Când vulturul Daciei cu fruntea-ncoronată, Și duhul răzbunării cu manta-i sângerată Da semnul biruinței și calea ne-arăta? Călugărenii încă păstrează pomenirea Vitejilor ce-n valea-i aflară nemurirea, Al faptelor de cinste preț veșnic meritat; Iar praful ce acolo ... Cuprinși de-adâncă spaimă ziceau cu-nfiorare, Că el a văzut umbra acea îngrozitoare A lui Mihai Viteazul asupră-le venind. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Așa erau odată românii, dar unirea Ce le hrănea curajul, ce le-nsufla mărirea, Cu vechea simplitate din inimi a lipsit. A patriei ... ...
Ștefan Octavian Iosif - Bunica (Iosif)
... Ştefan Octavian Iosif - Bunica (Iosif) Bunica de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și pînă-n seară ; Cu furca-n brîu, cu gîndul dus, Era frumoasă de nespus În portu-i de la țară... Căta la noi așa de blînd, Senină și tăcută ; Doar suspina din cînd în cînd La amintirea vreunui gînd Din viața ei trecută. De cîte ori priveam la ea, Cu dor mi-aduc ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ștefan și Radul
... de mohor Denaintea oștilor, Pân' ce iată că-ntâlnește Întâlnește și chitește, Și chitește vitejește, C-un stejar de buzdugan Pe cel Radu, domn muntean; Și-l chitește, mări, drept Lângă inimă în piept: Parcă fulgeră și tună, Sună greu și greu răsună! Radul stă nevătămat, Căci la sân mi-i înfășat Cu pieptarul fermecat; Buzduganul sare-n vânt, Apoi cade la pământ, Iar pe locul ... n țărnă le trântea Și-n pământ se mistuia! Vezi că cine-i pui de zmeu, Fie greul cât de greu Mi-l ajută Dumnezeu; Și când doi români se bat, Nu-i nici unul mai bărbat! III Pe cel pisc perdut în nor, Stă un șoim nemuritor, Care-și aducea aminte Multe zile denainte, Căci trei veacuri au trecut De când mă-sa l-a făcut Și de-atunci Pe munți și-n lunci Fost-au iarnă, fost-au vară, Dar el tot trăia în țară, Fost-au vânturi, fost-au ploi, Dar el tot ședea la ... Se uita de sus cu jale La cei doi voinici din vale, Și-și
Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)
... loc de a căuta să apropie turmele între ele prin cuvinte de frăție, în loc de a exercita un sacerdoțiu sacru și mângâ ietor, conform moralei lui Cristos, prefăcuse sfântul potir în cupă de plăcere, și talgerul de naforă în disc de parale. Așadar, în vârful scării sociale un domn cu topuzul în mână și cu legea sub picioare; pe treptele acelei scări o boierime ghiftuită de privilegiuri, bucurându-se de toate drepturile, până și de ilegalități, și scutită de orice îndatorire către țară; alături cu acea boierime un cler [3] ai cărui șefi, veniți de la Fanar și din bizuniile muntelui Athos, se desfătau într-o viață de lux trândavă și scandaloasă; iar jos, în pulbere, o gloată cu cerbicea plecată sub toate sarcinile! sus, puterea egoistă, jos, șerbirea și mizeria fără protecție, și totul mișcându-se într-o atmosferă neguroasă de ignoranță, de superstiții, de pretenții, de lăcomie și de frică. III După această repede ochire asupra întregului tablou, să examină m acum unele părți în detail și să studiem țara în privirea morală, socială și intelectuală. Moralitatea pe la 1828 - 40 consista mai mult în observarea unor practici religioase, în îndeplinirea unor datorii de