Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PENTRU CE

 Rezultatele 1231 - 1240 din aproximativ 1697 pentru PENTRU CE.

I. C. - Vînătoarea (I. C.)

... o adîncă vale sătenii l-au găsit ; Dar nu-i mai rămăsese decît o trăistoară Și pușca, instrumentul acest afurisit. Cînd muma, obosită de mult ce alergase Gătire pentru nuntă de trei zile făcînd, Gustînd acum odihna spre Niță se întoarse Ș-aceste vorbe-i zise, ai lui ochi sărutînd : O, Niță, dragul mamii ... scoață la cîmp, Că mîini iar o să-l cauți mereu ca azi pîn soare, Gonind flămîndă cîmpii p-un astfel de cald timp. Dar ce ? Iar plîngi Florico, iar lacrămi, iar suspinuri? Ce mult ești fără minte ! De ce plîngi acum dar ? Ajungă-ți astă jale, sfîrșește aste chinuri, Că mîini se-ntoarce Niță și iar o să-l vezi, iar ! Mai bine vezi ... Floric-a adormit... Bătrîna îngrijată l-al fie-sii dor mare Își blestema minutul în care-o a născut ; Eu nu știu ce-o fi asta, zicea ea cu mirare, Ce-o fi de capu-i, Doamne ? De n-ar fi frun făcut ! El dus a fost ș-aldată pe cîmp pîn la Brăila ... ți milă     Și mi-l adă sănătos,     Să-l văz de sus din Movilă     Ca pe-un șoim viind în jos.     Arată, draga mea merliță     Ce stai pe ramuri și cînți     Spune-mi unde e azi Niță     Prin ...

 

Alexandru Macedonski - Filozofia morții

... și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să pot trăi, nu însă, să pot a și muri! Dar ce e după moarte?... Mai este altă viață Când sângele s-oprește de frigul ce-l îngheață?... Un Nu ca să rostească ce om ar îndrăzni?... Și moartea ce e oare?... — Un somn de-odihnă sfântă, În care, lutul nostru, prin lut iar se frământă, Suprema preschimbare să-și poată înlesni! Hârtia dacă ... se duc să-nvioreze Aceleași elemente din care au ieșit! Sfintelor umbre care-ați trecut, Nu, voi prin moarte nu ați murit, Trăiți în totul ce e văzut Din nevăzutul unde-ați pierit; Al vostru suflet este-n tot locul, Zboară cu vântul, arde cu focul, Se află-n frunza care ... dezmierdătoare, Amante june în orice floare! Mume,-ntr-acele tulpini puternici, Și în stejarii de munți — eroi! De moarte să se teamă ființa mărginită Ce pune, ca să scape de-o vecinică ispită, Sfârșitul veciniciei l-al traiului hotar; Dar dincolo de groapă acei ce pot să vadă, -- De-ar fi pe-ale ei margini și gata ca să cadă, -- Ca mine, pentru

 

George Coșbuc - Cântec ostășesc

... fum de pușcă, Corbi s-arată croncănind. Stau de-atac dușmanii gata Uite-o-n zbor întunecata Moarte-acum spre noi venind! Știm cu toții ce ne-așteaptă! Sus spre Domnul mâna dreaptă Ridicați-o dar, jurând! Pentru sfânta noastră lege, Pentru neam și pentru rege Toți c-o inimă și-un gând! Nu mi te mâhni, copile, Cine are-n luptă zile Nu s-atinge plumb de el. Ori ...

 

Ion Luca Caragiale - O reparațiune

... reclamă - adecă imbecilitatea celor mulți și șar;atania celor puțini... Iar, a doua zi, declari, calm și senin, că nu iei nicio răspundere pentru ocara aceasta făcută unui neam întreg fără știrea dumitale, om nevinovat; ba,chiar o regreți. Așa, scurt și cuprinzător... Foarte comod ! De sus, de pe ... că desaprobi această murdărie săvârșită fără voia dumitale, ba chiar îți pare... necuviincioasă. Ei ! apoi, să ne ierți ! așa nu merge, onorate și nevinovate domnule ! Pentru lăturile aruncate de la o fereastră a dumitale, dumneata, ca stăpân al casei, ești mult mai răspunzător decât să se mulțumească lumea, înzolită ... să ofenseze o lume întreagă - ca senior cĂ¡piu din întunecatele vremuri feudale pe niște bieți servi tâmpiți de mizerie... Să fie îndată cunoscut numele pentru mult timp detestabil, și pilduit numai decât ignobilul individ. Și, dacă pricepe ce spunem destul de răspicat, cel dintâi care e dator să-l pilduiască în fața lumii ofensate pe acel descreerat este însăși direcțiunea Tribunei. Aceasta ar ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ștefan cel Mare

... oștire; Țara-i întristată ca a lui gândire! Pe un colț de piatră șade el în dor; Vântul suflă păru-i lung, fluturător. Pentru-ntâia oară inima lui plânge! Ochii lui revarsă picături de sânge. Acolo dă capul somnului mijind Ce-i închide ochii cu-aripa-i d-argint. Iată că-i apare o fecioară jună, Ale cărei plete strălucesc la lună, Negre și bogate sub ... Mâna ei atinge coamele-i undoase. - "Ce? Eroul mare, umbra a grăit, Însuși el suspină și s-a îndoit? Înțeleg fricosul ce ascuns lovește, Robul ce sărută jugul ce-l strivește; Dar un suflet mare, suflet de bărbat, Nu-nțeleg, o, Ștefan, cum s-a întristat! Mergi pe a ta ... nori, Dulcea filomelă cântă între flori; Iar la focul lunii, când mi se deșteaptă, Vede-a lui oștire care îl așteaptă. Vede căpitanii ce îl înconjor În tăcerea nopții le vorbește lor: - "Fraților de arme, fala romănească! Dacă o să piară țara părintească, Dacă-n cartea soartei este însemnat ... cel mai lăudat, Cel puțin atuncea piară vitejește Remușcând toiagul care îl lovește, Ca un ager șarpe ce ...

 

Mihai Eminescu - Strigoii

... cel de grâu, Veneai la mine noaptea ca nimeni să te vadă Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă, Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă: "Eu vin la tine, rege, să cer pe-Arald al meu." De-ai fi cerut pământul cu Roma lui antică, Coroanele ce regii pe frunte le așază Și stelele ce vecinic pe ceruri colindează, Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei ... Și o suflare rece prin dom atunci aleargă Și mii de glasuri slabe înce sub bolta largă Un cânt frumos și dulce - adormitor sunând. Din ce în ce cântarea în valuri ea tot crește, Se pare că furtuna ridică al ei glas, Că vântul trece-n spaimă pe-al mărilor talaz, Că-n ... atuncea cuprins de brațe reci, Pe pieptul gol el simte un lung sărut de gheață, Părea un junghi că-i curmă suflare și viață... Din ce în ce mai vie o simte-n a lui brațe Și știe că de-acuma a lui rămâne-n veci. Și sufletul ei ...

 

Grigore Alexandrescu - Iepurele, ogarul și copoiul

... În tufe atuncea prezida    Copoiul, și sentințe fără apel el da.    Ogarul către el așa se adresă         Și-n limba lui strigă: „O, tu ce prezidezi senatul cel cîinesc, Te rog să mă asculți: eu viu să jeluiesc         De acest ticălos,         Ce sufletul mi-a scos. Căci vrînd a-l întîlni, pe deal sau pe cîmpii, El fuge parc-ar fi gonit de ... aleargă drept,         Cu el să poți da piept,         Ci merge tot cotiș         Și sare curmeziș; C-un cuvînt, n-are pas, nici umblet creștinesc.         Dar ce să mai vorbesc, Cînd chiar măria-ta, d-o fi cum am aflat, Ai fost adeseaori de dînsul înșelat?“ „Destul — lătră ... cafeniu — Pe el nici îl ascult, purtările-i le știu,    Orice pentru el crez, și iată-l osîndit         Să fie jupuit.    Carnea va rămînea pentru judecător,    Iar labele vor fi pentru

 

Alexandru Macedonski - Rondelul Franței burgheze

... Alexandru Macedonski - Rondelul Franţei burgheze Rondelul Franței burgheze de Alexandru Macedonski Unde este marea Franță? Ce văd ochii, te sfâșie. Oh! neroada burghezie, Și trufașa ignoranță. Cerul este de leșie. Un lințol pentru speranță, Unde este marea Franță? Ce văd ochii, te sfâșie. Între minte și prostie S-a scurtat orice distanță. -- Vrut-au toți egali să fie, Și sunt toți, cu ...

 

George Coșbuc - Anacreontică

... Nu regi cu tolbe largi și pline, Altfel de trupe m-au robit: Doi ochi de foc și-un glas iubit. III Unei copile De ce fugi, copilo, de mine? Obrajii tăi, rumeni ca tine, Aprinși par de rumeni și plini, Ca rozele vara-n grădini. De ce fugi? Am crețe pe frunte, Am plete rari și cărunte? Ca părul tău alb de ninsori, Nu-i alb nici un crin între flori. Sunt ... roza lipită de crin? IV Am scris vecinei mele Să știe că mi-e dragă, I-am scris o față-ntreagă, Dar n-așteptam răspunsul Ce bună-i dânsa totuși! Pe când răsăreau stele, Frumoasa mea vecină Citind ce-am scris, p-ascunsul A râs de milă plină Ce bună-i dânsa totuși! Și ca să nu cred doară Că nu-i sunt drag, stă gata Răspuns să-mi deie fata, Dar cum? Ea ... mi dea din gură Prea bună-i dânsa totuși! V Aperi tu cu mâna tare Pe pilotul dus pe mare, Venus tu! Dar pe-acela ce-ți servește, Pe-un poet care iubește Pe el nu! Las pilotul! Căci din apă Undele cu timp îl scapă, De-i bărbat. Venus! Apără ...

 

Vasile Alecsandri - Adio (Alecsandri)

... Alecsandri De-aș trăi cât lumea-ntreagă, Gândul meu la tine, dragă, Vecinic, vecinic va zbura, Ș-orice e mai sfânt în mine, Dulce înger! pentru tine, Pentru tine-l voi păstra. Cea mai blândă-a mea gândire, Cea mai gingașă simțire, Cel mai falnic dor al meu Ție numai, numai ... a raiului dulceață Tu în sânu-mi ai vărsat! Tu mi-ai dat cu-a ta iubire Acea naltă fericire, Acel simț dumnezeiesc Ce puternic ne supune Și ne-nalță de ne pune Sus, pe tronul îngeresc! Tu, Eleno!... dar, vai mie! Într-o noapte de urgie Cerul crud ... te-ai dus, te-ai dus, iubită... Fericirea-mi nesfârșită Într-o clipă s-a sfârșit! Așa-i soarta! așa-n lume Tot ce poartă-un dulce nume, Tot ce-i falnic și frumos Curând trece, curând moare, Ca un cântec, ca o floare, Ca un fulger luminos! Steaua vine, steaua piere! Astfel dulcea-mi ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Glubavii

... Dimitrie Bolintineanu - Glubavii Glubavii de Dimitrie Bolintineanu I Ce îți folosește, scumpă Românie, Dulcea-ți frumusețe, rara-ți bogăție, Anii tinereții ce te înconjor, Când tu ești robită, sfântul meu amor! Vai! aceste bunuri, țara mea creștină... Servă să răpească inima străină Și să facă doru-ți ... tronul vechilor strămoși. Dar sultanul face pașalâc din țară Și trimite-oștire turcă și tătară. Câți aveau în inimi sânge românesc, La pierirea țării uită ce doresc. Cei mai mari ai țării strig în adunare — ,,Astăzi se fărâmă sfânta neatârnare Ce părinții noștri, printre timpi de dor, Le-au păstrat prin lupte, cu sângele lor. D-astăzi tot românul va trăi-n sclavie Și va trece ... născut. Peste tronul țării suflete mârșave Vor domni spre hula națiunii sclave. Dar decât o viață veștedă d-amar, Plină de-njosire fără de hotar, Pentru nobili inimi moartea-i mai dorită, Moartea cu mărire celor bravi iubită. S-apărăm prin arme țara ce dorim Și cu-a noastră viață noi s-o-nviețuim!" Astfel strig d-odată fiii cei de țară Și domnind pe Radu toți ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>