Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI (MULT)
Rezultatele 1241 - 1250 din aproximativ 1433 pentru CEL MAI (MULT).
Vasile Alecsandri - Ștefan Vodă și șoimul
... hotare De s-aude zgomot mare? Ș O I M U L Ștefane! viteazul meu! Zău! de altul c-ar fi rău, Iar de tine mult e bine Că tu ești șoiman ca mine. De jur împrejurul tău Năvălesc dușmani mereu, Te calc ungurii făloși Și lifteni necredincioși, Te calc hanii ... N Las' să vie, las' să vie Să se deie pradă mie! Moartea-i paște ca o turmă, Păcatu-i mână din urmă. Mulți au mai venit la noi, Puțini s-au dus înapoi, Că-s român cu patru mâini Și am leacuri de păgâni: De tătari am o săgeată, De ...
... cuvântul că stai la toate gata! La fată merge Fulger în turn; și-i place fata, Căci n-a văzut pe lume nimica mai frumos Ca Salba. Ea roșește și pleacă ochii-n jos, Când Fulger îi dă vorba, că dânsul o pețește; Și tot mai mult obrazul copilei se-nroșește, Pre când zicea: Tot pasul, p-al casei noastre prag, Să-ți fie pas de aur! Tu-mi ești atât de ... nțeleg din oameni, că-n țara lui Amurg Sunt șepte fântânele și toate șepte curg La Negură-n palaturi; aceste fântânele Port apă fărmecată, căci cel ce bea din ele E sănătos de-a pururi și vesel e mereu. De mult doresc din apa lui Negură să beu, Dar n-a fost nici un modru, căci la fântâni stau pază Trei taberi pânditoare și ... o doamna mea Că numai oameni tineri, feciori numai pot merge. La Cetină-mpăratul, dar n-au voit s-alerge Feciorii mei nici unul, căci mult e drumul greu. Oh, Doamne, de-aș fi tânăr, de mult ...
... o palmă, deam amețit. O luat-o pe după gard, și ce-o fi făcut, ce-o fi dres, că se întoarce iar înapoi și mai ia un sac. Câți saci iei, deșca? îl întreb eu. Las, că-i vedea tu. Să-i numeri, mi-o răspuns. Și când o trecut ... o mai șters o palmă și-o strigat: Doi! Când o mai venit pe urmă, nu l-am mai întrebat, de frică să nu mă mai bată. Da el tot mi-o mai tras două palme, și-o strigat: Trei! Patru! După al patrulea n-o mai venit, da și pe mine m-o bufnit sângele pe nas. — Vrasăzică, patru saci a furat? întrebă colonelul. — Patru; câte palme ... Toți zâmbiră, iar Pintilie pufni de râs. Oană îl zări și-i strigă printre lacrimi: — Te râzi, măi deșcă, te râzi, nu ți-ar mai călca piciorul pragul maică-ta și al tătâne-tău! Consiliul a achitat pe Neculai Oană, cerându-i trimiterea înapoi la vatră, ca un ... se întoarse și veni până la fața lui Pintilie. Și cum acesta din urmă ședea între cele două santinele, îi zise: Stăi, măi deșcă, și, ...
Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821
... Zisu-mi-au ieri noapte luna, tîlnind-o la promenadă, Suma veacurilor scrise pentru tine-n acest loc S-au deșirat de pe crugul soarelui cel plin de foc. Iar di ești vre o comită rătăcită dintre stele Și umbli fără de noimă, ieșită din rînduiele, Ce zăbavă peste vreme te ... pe lîngă soare în sistema ce să știe, La depărtarea căzută te întoarce pe o cale, Și nu ieși nebunește pe hotarul sferei tale, Cutezătoriu mai aproape, vei fi ars de multă pară Vei să degeri dinpotrivă de te vei depărta iară. Iată Aurora vine cu veșminte luminate Alungînd spaimele nopței ... peste clima depărtate ; Iară steaua Afroditei vărsînd rouă și răcoare Deschide cu-a sale raze porțile sfîntului soare. Vra nu-s-ce să mai
... Gheorghe Asachi - Momiţa Momița de Gheorghe Asachi Pentru-un spirit ce nu doarme Nu-i nimica mai ușor Decât planuri de reforme Ca să deie la popor. De sunt bune, de sunt rele, Destul fie frumușele. Așa odată o momiță, Din filozofilor ... de-a seca, Iar despoticul guvern Chiar de astăzi voi schimba Și republica-n etern Pentru voi s-a proclama. După ce mai bună parte De moșii mi se va da, Restul n-are să să-mparte, Ce-n comun s-administra. Atunci patriei reformate Dulce soarta va ... Ș-operația tot așteaptă. Oare ce-au urmat în faptă? Au ars arbori din pădure, Iar din marea cea adâncă N-au scăzut o picătură. Mai ales sporit-au încă. Codrul daună grea au atras, Marea, mare au rămas, Așa câte un șarlatan Ni propune un frumos plan, Zgură chiar cu ...
Dimitrie Bolintineanu - Țiganii liberați către evrei
... primari, Ci ați fi ce sunteți, birtași, cârciumari. Pe voi nu vă-alungă ca nebotezați Ci numai ca oameni încă nespălați! Noi ne dezrobirăm de mult de stăpâni, Avem tot o lege țigani și români, Avem tot un popă, tot o primărică Și drepturi politici ca o românică. Și cu toate ... Sub Kogălniceanu aveam un primar; Dar când revoltanții veniră în țară Pe primarul nostru vru să-l dea afară. De noi și de roșii nu mai au habar: Roșii-au un ispravnic și noi un primar! Și-asta ni se-ntâmplăfiind botezați; Dar ca voi, se vede, sunteți nesbălați. Voi țineți ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Din iarnă
... șiraguri de calugărei în sbor, Văd ceva negrind în zare: doar ele pe șes cobor Și de spânul chip ai ernei vesel croncănind s'agață... Mult mai
Constantin Stamati - Imnul lăutei românești
... tu consolai cu duință Dragostea misterioasă a româncelor fecioare. Tu celebrai cu putere biruințele faimoase, Tu frăgezeai ca un farmec pe românii cei mai aprigi, Tu umpleai de bărbăție pe cei fricoși în răzbeluri; Iar când tăcea lăutarul, toți se cufundau în gânduri, Căci ca tine cine altul, o ... lăută mângâioasă, Putea serba mai bine statornicia fecioarei Ș-a eroului izbândă, când s-întorcea din oștire! O, lăută a Moldovii! mai deșteaptă-te odată! Oricât de neîncercată este mâna ce s-atinge De-a tale-ncântate coarde, deșteaptă-te, o, lăută! Macar că eu ...
Alexandru Macedonski - Cântecul și poetul
... închisă și-n citire nedeprins Cartea i-o silabisește. Dar de ce de insomnie doborât, — poetul cântă, Ș-având toate împotrivă inima și-o mai frământă Să mai lase pe hârtie ca să treacă-al său condei, Ce fixează note de-aur pe al foilor temei Pentru ce mai împletește cu argint și cu mătase Stofele predestinate urme multe să nu lase. Visul ce ne tot șoptește? Liliacul alb și roșu harpa sa o ...
... le dea vacanță, și nevastă-mea pleacă să târguiască de-ale casei câte ceva, că știi, daca le lași toate pe ajunul Crăciunului, nu le mai poți prididi... Mă-ntorc eu acasă... îmi spune fata că s-a dus cuconița pân târg. Zic eu: „Bine!" Mai trece ce mai trece, se fac douăsprece, iaca vine și Acrivița foarte supărată. Zic: „Ce ai?" Zice: „Închipuiește-ți ce mi s-a întâmplat ... contra. — Din contra? care va să zică, și dumneata ești de idee că se găsește? În sfârșit, ajungem acasă la nenea Stasache. Madam Panaiotopolu, mai nostimă decât totdeauna, mă primește cu amabilitatea-i cunoscută: — Dacă nu veneai, mă supăram foc pe d-ta. — Se putea să nu viu ... Stasache în jurnale... poate că se găsește. — Ei, aș! — De unde știi d-ta că nu? întreabă bărbatul. — Cum o să se mai găsească? — Se poate, coniță, zic eu. — Fac prinsoare'— zice râzând doamna — pe ce poftiți, că nu se mai găsește. — Ba eu fac prinsoare că se găsește! zice Stasache. — Pe ce? — Pe ce poftești. — Pe alt inel la fel... â ...
... faci, soro? Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă: — Uf! lasă-mă dracului și dumneata, mamițo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! Dobitoaca este ... și piaptană și pe madam Piscopesco; cocoana Lucsița este mama lui madam Piscopesco, iar madam Piscopesco este soția lui d. Piscopesco, proprietarul uneia dintre cele mai elegante și mai confortabile vile din Sinaia, vilă care poartă frumosul nume al fiicei cocoanei Lucsiții, vila „Esmeralda". De la șase ceasuri dimineața, pe când soarele nu ... să văz. Și coana Lucsița se uită-n ceafa grăsulie a lui madam Piscopesco și o scuipă, pe de o parte să-i mai potolească ustureala, pe de alta să n-o deoache: în adevăr, are de ce să se mândrească o mamă. Apoi, cu mai multă atenție, supune și aranjează cârlionții rebeli așa de frumos că madam Piscopesco a și uitat de arsură. — Douăsp'ce și un ... singur! Sunt douăsprezece și jumătate. Încă o privire-n oglindă. În sfârșit, madam Esmeralde Piscopesco suie în trăsură cu soțul său. — La Peleș! și ...