Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CE
Rezultatele 1281 - 1290 din aproximativ 1697 pentru PENTRU CE.
Gheorghe Asachi - Capra, giunca și oaia, în companie cu leul
... au învoit În companie dineoare De a face-o vânătoare, Și precum li se cuvine Să se-mpartă între sine. Capra-n cursă ce-au întins Pe un cerb întăi au prins, Și a ei vânat îndată Cătră soții săi arată. Atunci leul, împărat, Pe brâncă au ... a doua se cuvine, După drept, celui mai tare, Ș-asta cred c-o știți pre bine! Partea a tria o rădic Pentru că sunt mai voinic, Iar cu partea de pe urmă Socoteala ni să curmă: Pre cel ce
Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen
... Istoria pe care am citat-o e, aproape în toată cartea, singura care nu sună fals. Ideile din poveștile lui Andersen sunt astăzi deopotrivă mincinoase pentru sărac și pentru bogat. Cred că, pentru oamenii foarte lucizi, tonul general și intenția cărții au fost totdeauna de o neplăcută dulcegărie. În sentimentalismul burghezesc care o inspirase, exista în fond o ... acestor adevăruri nu va însemna cumva, în practică, întoarcere la stări primitive în care se vor naște adevărate povești populare, iar nicidecum idile și parabole pentru pomul de Crăciun al burgheziilor umanitare din vremea lui Andersen. Dacă vremile sunt așa, trebuie să tragem concluziile și pentru literatura copiilor. Cred că totdeauna lecturile sentimentale au fost o literatură proastă din punct de vedere pedagogic. Proastă ca gust și ca intenție morală. E ... sunt două povești exemplare: superbe de adevăr și strălucitoare de pitoresc. Îl rog pe cititor să le revază ca să înțeleagă cât mai bine cele ce
... A sa faptă au vădit. A poporului, deci, ceată, De mânie înfocată, La giudeț pre el îl cheamă Și-osândire cere dreaptă Pentru astă crudă faptă; Erostrat stă fără teamă. Îl întreabă ce păcat L-astfel faptă l-au mânat? Cercetează dacă n-are Vun cuvânt de apărare. Ori din groapa-ntunecată Furia înveninată Fărmăcat-au a ... s-au atins De atâte lucruri sfinte, Pe Diana au aprins. Au dărmat a ei icoane, Prețuite-n milioane, Templul ei au nimicit, Ce-i lăcaș de zei dorit Și-i misteriul de lege, Faima Greciei întrege! Dar Erostrat, nepătruns: Dede atunci acest răspuns: Am dorit ca al meu ... și prihana, De-asta ars-am pe Diana! Inima-mi de venin plină, Mintea fără de lumină, De ambiție orbit, Neputând să fac nimic, Lucrul ce-i de alții urzit Hotărât-am ca să-l stric. Vreo mustrare nu îmi vine; Trist Efesul ca să fie, Nu cer alt decât de ... scrie! Dar giudețul declărează: O, de răle făcător, Prin virtute să câștigă numele nemuritor! Cel ce criminale face, de ambiție îndemnat, Bună faimă nu câștigă,
Alexei Mateevici - Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos
... lui Moisei, Nu-n tunete și strășnicie Și-au lepădat iubiții săi; Și nu pe căi scânteietoare S-a înălțat la cer Hristos, Ce-nvățături îmblânzitoare Adus-a blând și luminos. Învățătorul sfânt al păcii, Al dragostei și al iertării Și întemeietorul legii Ce au dat putința învierii, Lucea ca o steluță blândă În înălțimea necuprinsă, Ce-ncepe seara să s-aprindă, Când ziua în apus îi stinsă. Căci El în valea cea de plângeri Venit-au nu cu războire, Nu ca ... Ce-aduce dreapta pedepsire În fumuri și în fulgerare. Venit-au Miel Nevinovat Ca jertfa de răscumpărare Ș-au fost cu spini încununat... Venit-au pentru ...
Gheorghe Asachi - Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei"
... Ca s-o vezi mai fericită, Azi și mâine-ai așteptat. Sunetele lirei tale D-aurită viitorime Aveau dulce argument; Iacă se deschisă-o cale Pentru-a patriei giunime, S-o agiute prin talent. Revăzut-ai al tău munte, Turma cu păstori și fete, Ce te-ndeamnă la cântat; Di ce porți o tristă frunte, De-a ave de lacrimi sete Di ce tot n-ai încetat? Unde-i ecatombei sfară, Cântece de bucurie Ce triumfului convin? Înturnatu-te-ai în țară S-o nutrești melancolie? Ea-i sătulă de suspin. Oare zâna amoroasă Ce-ai găsit-o-n văduvie Azi credința ț-a călcat? Ori odoară prețioasă Furul cel cu ghibăcie Din comoară ț-a prădat ... odor dacă nu-ți pasă Decât de ea și de muză, Încetează-a suspina. Despre patrie nu geme, Este Cine grijă-i poartă, Ce-a pieri n-o va lăsa; De puternici El nu teme, Că a meserilor soartă Lui i place-a apara ...
Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie
... dormi, doar n-ai poftă să ne strici landsquenetul . Ceilalți începură a râde, ba unul îl trase de picior. Ioan nu știa de ce, dar purtarea aceasta era atît [de] supărătoare pentru el încât se sculă și ieși tăcând din casă. Ceea ce-l mira era însă că se culcase dezbrăcat și se trezise îmbrăcat în hainele lui cele mai bune, negre. Astfel ieși pe uliță. Căzuse cea ... i] că suspin după tine ca turturelele noaptea, ba nici ai cuteza de a visa. Dar pare că tu ai știut vreo dată ce frumos ești și că te prăpădeam din ochi de drag ce-mi erai? Numai nu fi nebun, nu te lua după mine ca să te vază alții... Așa... în taina buduarului, când nimeni nu mă știe ... are nici un înțeles. Alaltăieri încă aveau drept să râdă și râsul și vorbele lor mă dureau, azi... — Ai dreptate, dar unde mergem? — Ce fel? Tu nu știi încă? Dar voi să-l mai văz o dată; el doarme acuma și visează la mine și sufletul lui mă atrage ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele
... pleturi, să nu vezi prin ele, și umbrite cu streșini de mărăcini. Că după cum se sfătuiau între ele: "Omul e sărac numai când dorește ce nu are și nu se mulțumește pe ce are; cine râvnește la bunul altuia numai cinstit nu este, că, de-ar putea, l-ar fura; bine e să rămâi într-ale tale". Și ... la cloșcă și-i dau târcoale căscând ciocurile lacom. — Și ce socotești d-ta, leliță, c-aici adică să nu fie nici o potriveală? Ce, dumitale ți-ar părea rău ca să facem din două curți una, din două mese una mai mare, și lighioile noastre, toate la un cârd ... de curată și limpede privirea ochilor săi negri, umezi și lucioși, ca ai unui vițel de trei zile, că ai fi înțeles pe loc de ce durea așa de mult pe mama Iana când ai fi atins măcar la degetul ăl mic pe Irina ei. Mama Iana era posomorâtă cum nu ... și mișca buzele parcă ar fi spus ceva în mintea ei. Mai la urmă, Irina deschise gura cu sfială și-i zise drăgăstos: — Da' ce ...
... toți acei care vroiau să învieze lucruri moarte de ani de zile. Boierului Toader îi e de ajuns o clipă de gândire să-ți spuie ce fel de dulceți și cu ce lingurițe le luase în casa cutărui, în cutare zi și la cutare împrejurare. — Iacă, îmi aduc aminte, ca acum, urmă dânsul: ai venit de ... și subțire ca acul. În fund, un crâmpei de cer se arăta, printre copaci, ca o cădere de apă limpede. Boierul Toader se mâhni. — Ce ți-i bun! Cui s-o dai! Pe mâna cui să-ți dai copila când nu vezi un om împrejurul tău, un om de simț ... mea, îi răspunse prietenul. Vorba slobodă a boierului Toader își luă vânt: — Proști am fost, măi omule. — Cam proști, n-am ce zice, Toadere. Boierii se sculară și, pe deasupra mesei mici, rotunde, se sărutară frățește. Boierul Toader bătu în geam și strigă: — Sultano, adu două ... mamei Sultana care se prăpădea de plâns la spatele lui. Hait! să vă deie vin cât îți vrea și să faci o plăcintă cu brânză, pentru ...
Ion Luca Caragiale - Căldură mare
... Unde? F.: În oraș. D.: Unde!? F.: În București. D.: Atunci să-i spui c-am venit eu. F.: Cum vă cheamă pe dv.? D.: Ce-ți pasă? F.: Ca să-i spui. D.: Ce să-i spui? de unde știi ce să-i spui, dacă nu ți-am spus ce să-i spui? Stăi, întâi să-ți spui; nu te repezi... Să-i spui când s-o-ntoarce că l-a căutat... F ... care le știe dumnealui... Așa să-i spui. F.: Bine, domnule. Domnul pleacă... Feciorul dă să-nchiză... Domnul se-ntoarce. D.: A!... știi ce? nu-i spune nimic, fiincă poate nu ții minte exact persoanele. Trec eu mai bine deseară să-i spui... La câte vine d. Costică seara ... F.: Nu pot să știu. D.: Nu-l cheamă Costică Popescu? F.: Nu. D.: Nu se poate. F.: Ba da, domnule. D.: Apoi vezi? F.: Ce să văz? D.: Îl cheamă Costică? F.: Ba, Mitică. D.: Mitică?... peste poate!... Ce stradă e aici? F.: Numărul 11 bis... D.: Nu e vorba de 11 bis. F.: A zis domnul că nu vrea să puie ...
... lui zile din raze le-a țesut. Unde-nvăța din râuri murmurul de-ncântare Și pricepea din codri misterul lor tăcut. O babă, ce atâtea povești, pe câte fuse De lână ce torsese, știa  l-a învățat Să tâlcuiască graiul ș-a păsărilor spuse Și murmura cuminte a râului curat ... pe-a frunzelor sunare În dulcile-nmiitul al păsărilor grai În murmurul de viespii, ce-n mii de chilioare Își zidesc monâstire de ceară pentru trai. De spânzură pin ramuri de sălcii argintoase O-mpărăție-ntreagă-ntr-un cuib legănător  A firii dulce limbă, de el era ... cu mintea lor uimită Cometul urmărească în calea lui greșită Neliniștind în zboru-i evii vecii-ntregi. Ș-acel comet puternic cu coama lui zburlită, Ce exilat din ceruri e prin blestemul său Etern-anomalie în lumea liniștită Zburând cu-a lui durere, adâncă-neghicită Acela să fiu eu ... i asta... zise dânsa  nu mă-nțelegi, iubite. Prin pletele lui negre ea-și strecură adânc Mânuțele-i de ceară  Sunt taine neghicite Ce ...
Dimitrie Bolintineanu - Șerbănești
... rămân... Nici o zi n-aduce a țării mărire; Viața noastră trece fără strălucire. La gândiri de fală, sufletul, căzut, Tremură ca sclavul ce s-a abătut. Jugul pentru dânsul s-a făcut un bine. Viața în robie nu mai e rușine! Și cu toate astea, o, pământ iubit, La mai mândre ...