Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU AM CE FACE
Rezultatele 1291 - 1300 din aproximativ 1682 pentru NU AM CE FACE.
Dimitrie Bolintineanu - Siretul
... numele nostru toți se-nturnă blând Și privesc românul de mărire-arzând. Din vrăjmașul sânge, cu-armele sublime Scris-am dreptul țării în viitorime. Iată ce ne face voioși să luptăm, Pentru țara noastră zilele să dăm." Astfel este cântul celor care mor Și vestește fala sufletelor lor. II Leahul strică pacea și ... Rareș cheamă capii și-astfel le vorbește — ,,Scris-am prin solie răilor străini Să nu calce pacea, dulce la creștini... Iată cum soliră: Pacea nu-i călcată, Numai mintea voastră este turburată. Aste vorbe-s bune pentru staturi mari, Între două nații libere și tari... Nu pot să le zică o vasală țară Ce de-atâtea oare am supus la heară." La aceste vorbe toți se inimau; Toți spre răzbunare brațul își armau. III Pe Siret la vale Petru ... izbândă, împletesc cu flori Cupele de aur printre sărbători. Ați văzut lăcuste ce-n noroase droaie Se strecor în aer ca un nor de ploaie, Ce-și precurmă zborul și cobor din nori Unde văd o vale cu frumoase flori, Apoi fără veste, crude și flămânde, Mistuiesc îndată plantele plăpânde, Ierburile ...
... Vasile Alecsandri - Groza Groza de Vasile Alecsandri Galben ca făclia de galbenă ceară Ce-aproape-i ardea, Pe-o scândură veche, aruncat afară, De somnul cel vecinic Groz-acum zăcea; Iar după el nime, nime nu plângea! Poporu-mprejuru-i trist, cu-nfiorare, La el se uita. Unii făceau cruce; alții, de mirare, Cu mâna la gură capul clătina Și-ncet ... un ger cumplit Nevasta-mi cu pruncii pe câmp rămăsese. N-aveam nici de hrană, nici țol de-nvelit, Și nici o putere!... eram prăpădit! Nu așteptam altă din mila cerească Decât a muri, Când creștinul ista, Domnu-l odihnească! Pe-un cal alb ca iarna în deal se ... Nu plânge, îmi zise, n-ai grijă, române, Fă piept bărbătesc; Na, să-ți cumperi haine, și casă, și pâine... Și de-atunci copiii-mi ce ...
Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul
... câmpia Turzii, pe un verde plai, Tabără oștirea marelui Mihai. Acolo, în cortu-i, domnul se gândește: Fericirea țării inima-i răpește. Are-o presimțire ce l-a turburat Și pe mâna-i mândră capul a plecat. În deșert speranța inima-i răsfață; Lacrimile udă gânditoarea-i ... mai la nouă ani De când noi ne batem cu atâți dușmani. Este-adevărat, am făcut, în lume, Neamului acesta cel mai mare nume. Însă, ce-i mărirea, fără de folos? Ceea ce-i în noapte focul mincinos! Singură mărirea nu-i destulătoare, Nu voi foc de stele, ci voi foc de soare. Câte mii de inimi moartea n-a-nghețat? Și în câte case dorul n ... Sau români ne pierdem, sau români trăim!" Asfel le vorbește... Dar doi soli sosiră, Doi trimiși ai Bastei. Capii toți ieșiră. - "Basta vă trimite? Spuneți ce dorește! Basta, iară Basta!... nu mai isprăvește!" - "Ce dorește? zice unul din călăi, Basta poruncește la vasalii săi!" - "Să pornești îndată banda ta în țară!" Îi răspunse celalt cu o vorb-amară. - "Mergeți ... și tare Îl împlântă-n sânul eroului mare. Căpitanii iute sar, mi-l înconjor, Dar Mihai le zice: "Fraților, eu mor... Spuneți doamnei mele să ...
Alexandru Macedonski - Castele-n Spania
... Castele-n Spania de Alexandru Macedonski De-ar vrea norocul să-mi zâmbească Și să câștig la loterie, Aș duce-o viață-mpărătească, Ascuns să nu mai mă găsească În timpi de ani, ființă vie. N-aș vrea să am măriri deșerte, N-am nici-o sete de renume, Aș înălța ... cale Sub frunzătura-nchipuită De soare vesel strălucită Și scânteind de portocale. Fântâni de ape săritoare, Ar răcori-o-n orice clipă Cu picături nălucitoare Ce-n urmă-n limpede izvoare S-ar scurge leneș sau în pripă. Iar împrejur de-acea grădină Nimic, nimic decât pustie... Pustia de nisipuri plină ... vrea ca moartea să m-apuce Purtându-mi viața ca o cruce Pe-un țărm frumos de mare lină. Dar câștigând la loterie, M-aș face ca și alții poate, Și preschimbat prin avuție N-aș mai căta o vizunie, Ci aș voi să gust din toate. Atuncea poate-n gând ... suferințe grele, Iubindu-mi singura făptură, Pentru stomac și pentru gură Să fie ținta vieții mele. Oh! simt, oh! simt că avuția Pe om îl face rău să fie, De-mi cântă-n suflet poezia, Să cânte-o face
... să-mi pese căpătăiul de-mi va fi pietroi, ori pernă. De-mi va putrezi sicriul și găteala de pe mine, Pentru galbenele-mi oase nu va fi nici rău, nici bine. Neastâmpărații șoareci dacă-n capul meu și-or face Cuib, nesupărați de nimeni, vor petrece-acolo-n pace. Poate-o lacrimă, pe piatra ce-mi va coperi mormântul, Va cădea din ochii mamei, poate scutura-va vântul Mâțișorii vrunei sălcii peste groapa mea totuna. Plâns de mamă, plâns de ... Fie că va da zăpadă, ori că iarba va-nverzi. Fontă, tuci. Însă, uite, mă-nspăimântă întunericul de veci, Nentreruperea acestei liniști împietrite, reci: Să nu mai revin în viață niciodată?... Niciodată?... E grozavă vorba asta!... Limbă nemaidezghețată, Humă, nemaiîncălzită de simțiri și de idei! Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei. Viforoasă mi-e viața, și deșartă, și amară. Ce trudit mă simt sub cruda suferinților povoară! Mi-i greu capul, ca de-o noapte petrecută-ntr-o orgie. Parc-aș fi de-un veac ... glonț în creier!... Dar pe cer scânteie luna, dar în iarbă cânt-un greier, Trișcă fluier. E-o mișcare, e un farmec care-n veci nu ...
Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate
... în limba franceză, pentru a fi mai accesibilă publicului european. O traduc eu. — Dar dacă ăi obosi cu atâtea treburi? — Eu nu obosesc niciodată, d-le ministru. Dar pentru a înconjura primejdia oboselii eventuale, o să pui pe altul s-o traducă, pe d. R ... — Ei? și d-ta ce o să faci atunci? — Eu?... Eu o să supraveghez pe traducător să nu facă traducția rău, pentru că nu prea știe bine cele două limbi. Și astfel, deși împovărat deja cu atâtea sarcine, d. DamĂ© a mai luat și sarcina aceasta, pentru ... d-sa, ca să o dea probabil ajutorului, care, fiind desigur modest și discret, n-a voit să-și spuie numele, ca să nu-l jeneze pe șeful său la achitarea mandatului. Dar să lăsăm gluma. Este o adevărată nerușinare purtarea aceasta. Cum? bugetul unui minister dat astfel în ... pricopseala șarlatanilor și negustorilor de doftorii de bătături, de premiarea inculților și de încurajarea nonvalorilor mai mult sau mai puțin literare și științifice, bugetul să nu mai aibă baiere? E o datorie, credem noi, să pilduiască oricine pe acești cavaleri de industrie, și
Constantin Stamati - Imnul lăutei românești
... Imnul lăutei româneşti Imnul lăutei românești de Constantin Stamati O, lăută a Moldovii! tu ai fost de tot uitată În creanga Dumbrăvii Roșii ce românul hăulește, Și care umbrea cu faimă sânta apă a Sucevii, Cruntată în multe rânduri d-a neamicilor sânge... Vântul clătina ... lăută românească! cine poate să deștepte După timpuri vechi trecute încântătoriul tău sunet? Sau vei fi cu-ndelungare acolo în frunziș mută? Ori când vei face tu iarăși ca să zâmbească eroul De plânsul și îngrijirea logodnicei părăsite!!! O, lăută a Moldovii! odată în țara noastră Tu țineai hangul ... Ș-a eroului izbândă, când s-întorcea din oștire! O, lăută a Moldovii! mai deșteaptă-te odată! Oricât de neîncercată este mâna ce s-atinge De-a tale-ncântate coarde, deșteaptă-te, o, lăută! Macar că eu abie numai pot să scot oareșce sunete, Făr' de ... ruginitele coarde, Care nu este în stare să însuflețeze încă A patrioților inimi, și eroicele pilde A strămoșilor cei demni să nu uităm niciodată... Aș fi fericit eu însă dacă al tău antic sunet Ar face-acum să răsară inima celui
... te-nvăț eu, fătul meu, Cum se leagă ciobanii, Cum se pradă cârlanii." Căpitan Caracatuci, Cetaș mare de haiduci, Se ducea, ducea, ducea, Nici capul nu-și întorcea. Șalga-i ici, Șalga-i colea, Capul din fugă-i tăia! Capu-n urmă rămânea, Trupu-nainte fugea, Sângele pârâu curgea, Drumul roș ... răpitoare, mai mare decât uliul și mai mic decât vulturul, însă foarte îndrăzneț și rapid în zborul său. El trăiește în munții Carpați și-și face cuibul pe stânci înalte. Șoimul vânează păsări mari precum gâște sălbatice, cocoare, dropii etc., care trec în cârduri prin Moldova și pribegesc din țară la ... stânci. În timpurile de demult, strămoșii noștri aveau obicei de a îmblânzi șoimii și a-i deprinde la vânat precum se face și astăzi cu coroii, și se vede că meșteșugul lor era foarte vestit, de vreme ce șoimii făceau parte din tributul ce se plătea sultanilor după închinarea Moldovei. Acest tribut ce purta numele de dar spre semn de închinare se compunea din 4000 galbeni, 40 iepe și 24 șoimi. Șoimul se vede ades figurând în balade ... ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)
... a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește frunzei ce atinge? Când stea cu stea vorbește-n culmea diamantatului abis, Izvorul când s-argintuiește de alba lună care-l ninge, Când zboară freamăte de aripi ... dacă-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze, Pământ și spațiu își urmează sublimele metamorfoze, Răsare câte-o nouă floare, apare câte-un astru nou, Se face mai albastru-adâncul, și codrul mai adânc se face, Mai dulce sunetul de fluier, mai leneșă a nopții pace, Mai răcoroasă adierea, mai viu al stâncilor ecou; Mucigăitul smârc al văii cu ... el uită -- Cu clarobscur mască urâtul și șterse formele prea bruște, Făcu să tacă zbârnâirea adunăturilor de muște, Și zise dealului să cânte, și dealul nu mai pregetă, Și zise văilor să cânte, și văile se ridicară, Cu voci de frunze și de ape, cu șoapte ce ...
Grigore Alexandrescu - Te mai văzui o dată
... luminată, Stam singur și mâhnit. Plăcerea, frumusețea, podoabe felurite, Tot era în zadar; Ele nu pot să-nvie simțirile-amorțite De-al patimii amar. Bucuria ce-n preajmă-mi trecea cu repejune, Trist, rece mă găsea, Și mă gândeam la vremea care în veci n-apune În pomenirea mea. Atunci intrași ... așa ea ne împarte Desfătător miros, Așa dulcele-i suflet se simte de departe, În aer răcoros. Și inimile noastre, și ochii se-ntâlniră; Simții ce pătimești; Un zâmbet trist mi-o spuse; cu tine îmi zâmbiră Puterile cerești! Văzui pieptul tău tânăr bătând de tulburare, Sub vălul ce sălta; Te privii în tăcere; cunoscuși a mea stare, Văzuși puterea ta. Dar cum se strecurară delirul, fericirea! Ce iute au trecut! Jaluză de-al meu bine, făcu nenorocirea Un semn, și te-am pierdut! Multe rele de-atuncea am suferit, iubită! Multe am ... erai nădejdea, tu însuflai gândirea, Tu făceai să trăiesc. Roua buzelor tale sufletul răcorește, Dă viață și plăceri: Sub umedele-ți gene e un foc ce topește Tot felul de dureri. Dar depărtat de tine, ce pot să-mi folosească Lumea ș-ale ei bunuri, și orice aș ...
Ion Luca Caragiale - High-life
... Ion Luca Caragiale - High-life High-life de Ion Luca Caragiale O țară eminamente agricolă trebuie să aibă un high-life. Ce este? ce numim high-life? Este crema unei societăți. Ca naștere? — nu. Ca talent? — nu. Ca avere? — nu. Ca onestitate? — nu. Ca bravură? — nu. Atunci... ca ce? Știu eu? Poți fi feciorul celui din urmă râtan; poți merita să fii hrănit cu paie; poți fi sărac lipit și incapabil a munci ... poți fi o spurcăciune bună de aruncat în canal; un laș de cea mai deplorabilă speță — asta nu te-mpiedică de a face parte din high-life. Vei merge alături cu un descendent direct al cutărui cruciat; vei concura pe toți oamenii distinși la favoruri și onoruri; vei ... Mergeți pe stradă, la Șosea, la spectacole, în magazine, în baluri, la București, la Constanța, la Sinaia, mergeți, vedeți și spuneți și dv. cum. Iată ce bănuim noi. Orice popor clasic — și suntem doară un popor clasic — fie cât de creștin, are nevoie de un Olimp, și fiece Olimp ... bunicul copilei sale proprie și prin urmare tatăl nepoțelii sale. Voiți o Venus?... Dar atunci, o să ne cereți și un Mars, una fără altul ...