Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU PUTEA
Rezultatele 1291 - 1300 din aproximativ 1404 pentru NU PUTEA.
Gheorghe Asachi - Momița la bal masche
... Mijlocul cu brâu încinge, Și în scarpe talpa-i strânge, Brânca-ascunde în mănuși; Nasul, roș ca pipăruș, Ș-a ei bot, să nu-l cunoască, Le acopere cu mască. Așa merg, fără ciocoi, La teatru amândoi. Filozoful intră-n sală Și momița cu-ndrăzneală, Ce cu grație cochetă ... advocatul cel limbut Gioac-aice rol de mut. Prin astfeli de iarmaroc A mei oaspeți își fac loc. Filozoful prin desime Trece, dar nu-l caută nime; A momiței pas mărit Și străina ei figură Asupra-i tot au țintit Adunărei căutatură. Cu zâmbire fiecare I șoptea ... un prinț străin. Unul zice: L-am aflat, Il arăt a sale-odoare Al Ungariei magnat. Altu-apoi: O, frățioare, Din tăcerea sa nu vezi Că-i un milord irlandez? Giură însă-a lui vecin Că-i de Hina mandarin. Fiecare-au socotit Că pe mască au ... facă, Iar pe omul învățat Nici în samă l-au băgat. El atunci, plin de mânie, Ast-a lumei nebunie Ca să rebde nu mai poate, A momiței mască scoate Ș-apoi zice asta vorbă: Fără crier, turmă oarbă, Tot e bun ce e strein, Vezi la ...
... Anton Pann - Însoţirea Însoțirea de Anton Pann Amorul cînd să-ntărește Între cei ce să-nsoțesc, Unul și alt pătimește Osebiți cînd viețuiesc. Nu pot ei cînd să desparte Să petreacă mulțămiți, Și o parte ș-altă parte Ummlu și șed mîhniți. Nimic nu-i mai veselește Din cîte sînt pre pămînt, Lumea toată le negrește Amîndoi dacă nu sînt. Inima lor ia plăcere Ochi în ochi cînd să privesc, Atuncea simt mîngîiere Ș-atuncea veseli trăiesc. Că Amorul unde este Deopotrivă la doi ...
Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul
... fi, scumpul meu... Armin Te las sănătoasă, Amată Minvană! căci la răsărit Ziua se revarsă Și a dimineții vântișor eu simt. Minvana O, nu, ți se pare, Pîn’mâini este mult, Nu-i de ziuă zare, Și nici simt că trage cât de puțin vânt. Armin Parcă se treziră În cetate oameni — aud că șoptesc. Minvana ... nsoțești, Căci de nime frică Eu atunci ne-având, Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt... Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi, Ș-al meu suflet poate Și în ceea lume de a te iubi; Pe stejar las martor Ce-acum ... dimineața, Sub stejar Minvana lăcrimând gândea... Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea. Dar în zadar plânge Al său sorț amar; Cântărețul dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar. Toamna pe răcoare Un vântișor sara stejarul clătea, Și a sa suflare Se juca prin coarde ... zgomot duios, Precum adierea Zefirului sara suflă mângâios; Ea se spăimântară Văzând umbra lui, „Au murit! strigară, De-acum sunt pierdută, căci dragul meu nu ...
Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul
... fi, scumpul meu... Armin Te las sănătoasă, Amată Minvană! căci la răsărit Ziua se revarsă Și a dimineții vântișor eu simt. Minvana O, nu, ți se pare, Pîn’mâini este mult, Nu-i de ziuă zare, Și nici simt că trage cât de puțin vânt. Armin Parcă se treziră În cetate oameni — aud că șoptesc. Minvana ... nsoțești, Căci de nime frică Eu atunci ne-având, Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt... Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi, Ș-al meu suflet poate Și în ceea lume de a te iubi; Pe stejar las martor Ce-acum ... dimineața, Sub stejar Minvana lăcrimând gândea... Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea. Dar în zadar plânge Al său sorț amar; Cântărețul dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar. Toamna pe răcoare Un vântișor sara stejarul clătea, Și a sa suflare Se juca prin coarde ... zgomot duios, Precum adierea Zefirului sara suflă mângâios; Ea se spăimântară Văzând umbra lui, „Au murit! strigară, De-acum sunt pierdută, căci dragul meu nu ...
... opt sedile cu brânză — patru și patru; iar deasupra, moț, cei doi băieți ai stăpânului, veniți la stână din ajun, spate la spate, să nu-și scoată ochii. Dar pe când ciobanul, ștergându-și sudoarea cu dosul mâinii, de pe frunte, aducea poclada s-o puie pe sărmanul dobitoc, un ... să stau la umbrăâ€�, gândea puricele, iar ciobanul încărca mereu. Cât era de mic puricele, ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii măgarului cum putea să-l apese? Și-au pornit la drum, și-au mers zi de vară prin arșița lui cuptor. Curgeau nădușelile de pe cioban; băieții stăpânului ... toate lucrurile jos, măgarul rămase cu urechile pleoștite, cu genunchii îndoiți. Iar puricele zise, mâniat, în sine: „Uitați-vă ce mămăligă de dobitoc! Eu nu-s nici cât urechea lui, și nu mă plâng de cât am dus în spate, și el, fiindcă m-a purtat până aici, mai să cadă în bot! Ia stai ...
Mateiu Caragiale - Lauda cuceritorului
... cum fug mugind de fierul Ucigător. Zburau cu veselie Deasupra-ți corbii, și de-atâta sânge Răsar și astăzi roșii flori din glie. Dar, îndelung nu ți-a fost dat a-nfrânge Pe-aceea ce pândise rânjitoare, La sânu-i rece să te poată strânge, Și ai ...
Nicolae Nicoleanu - Din depărtare C...
... Nicolae Nicoleanu - Din depărtare C... Din depărtare C... de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Să nu părăsești uitării jalnica mea suvenire! Mai adu-ți, adu-ți aminte, căci la singura gândire C'aș putea uitat de tine prin lume să rătăcesc, Simț că mintea mi s'ar pierde, disperarea m'ar învinge, Și durerea cu iuțeală către moarte m ...
... din ce în ce, și calul, care mai venise o dată, întrezări parcă grajdul mic unde îl așteptase, atuncea, ieslele cu fânul proaspăt. Era răcoare, nu se găsea măcar o ferestruică prin care să străbată căldura cât de cât. Și-n fața lui i se păru că se ridică deodată, în ... coaptă și că pentru dânsul e un locușor mic deoparte. O să încapă tocmai bine. Lovitura unei vergi îl făcu să tresară. Până la târg nu era mult. Vântul iar se curmase, pădurea pe margini stătea încremenită, arsă. Cei din urmă copaci rămaseră în urmă; la dreapta și la stânga, câmpul ... întorcea de la fântână cu o tivgă plină cu apă pe umăr. La poarta țarinei stătură. Stăpânul său se coborî, deschise poarta, căci jitarul lipsea, nu mai încălecă, îi aruncă dârlogii peste oblâncul șeii, de-i încordă gâtul, și porni pe jos. În mijlocul satului, lângă biserică, se opri. Ajunsese la ...
Dimitrie Anghel - Întîiul volum
... un volum din buzunar. Era atîta dragoste în mișcările lui, atîta lumină în ochi, atîta bucurie pe întreaga lui față, încît mă miram cum de nu poartă o aureolă deasupra capului. Era extazul primului volum de versuri, rodul atîtor ceasuri de trudă, întîia poliță asupra viitorului. Și fără de voie, mi ... am scris întîiele versuri, de groaza ce o aveam pentru tipar și de vecinica îndoială ce-mi tăia aripele. Chin mai amar și mai sfînt nu poate să existe. Eu mi-alesesem lumea florilor, căci în lumea lor mi-am petrecut copilăria. Mi-aduceam aminte de grădina minunată unde am trăit ... din vitrine s-au urcat în podul unui prieten, unde dorm și acum în vrafuri, sub colbul așternut de vreme, așteptînd o nouă primăvară. Aceasta nu m-a împiedicat, însă, să visez înainte și să ascult cu dragoste convorbirile pline de entuziasm și de pasiune ale incorigibililor vînători de ...
Constantin Stamati - Lupul și păstorul
... eu mielul, ce calabalâc ați face, Iar păstorul îl și frige și stâna cată și tace!â€� Așa și stăpânitorii dau porunci cu strășnicie, Să nu jăcuim poporul, că vom cădea în urgie. Așa și sânții călugări ne spun din amvon cuvinte, Să nu iubim avuție, că iadul ne va înghite. Și apoi ei însuși fac Cu noi cum li-i mai pe plac. Deci și noi dup-a ...
Ivan Andreievici Krâlov - Lupul și păstorul
... eu mielul, ce calabalâc ați face, Iar păstorul îl și frige și stâna cată și tace!â€� Așa și stăpânitorii dau porunci cu strășnicie, Să nu jăcuim poporul, că vom cădea în urgie. Așa și sânții călugări ne spun din amvon cuvinte, Să nu iubim avuție, că iadul ne va înghite. Și apoi ei însuși fac Cu noi cum li-i mai pe plac. Deci și noi dup-a ...