Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU PUTEA
Rezultatele 1351 - 1360 din aproximativ 1404 pentru NU PUTEA.
Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină
... a purces să caute din nou furnica. A umblat încoace, încolo, — furnica nicăieri. Altele a întâlnit, dar grăbite. Furnicile nu prea stau de vorbă. A mers mult și bine; altă gândire n-a mai auzit. „Înțelepciunea e rarăâ€�, se gândea ... și aici, iad. Și gândul o munci iar: Ce rost avea pe lume?... Toate celelalte vietăți păreau că au o chemare. Și fluturul? Cum de nu. Dar fluturul e încântarea ochilor, floare zburătoare, o picurare vie din curcubeu. Furnica își face casă, agonisește, trăiesc mii la un loc; furnica, dacă ar ... destulă mintea pe care o are acum, în vreme ce atâtea dobitoace, mari cât munții, dacă ar fi de o sută de ori mai mici, nu le-ar ajunge mintea pe care o au cum sunt. Albina... toate, toate. Și ea? Seama ei pe lume?... În clipa aceea gâza prinse cu ...
... pământul făr-a se simți trudită: Ea credea profund, orbește... Mare și nenchipuită E credința ce-ntr-un suflet înnoptat și trist încape! Nu se poate făcătoarea de minuni să nu mi-l scape, Își zicea mereu în gându-i, inimă de piatră fie, Și-ncă s-ar zdrobi de milă. Toată jalea mea pustie Mi ... nainte-i, Pân ce l-oi vedea din somnu-i ochii mari blând deschizându-și, Zâmbitor cătând spre mine, și mânuțele tinzându-și... Cum să nu-nțeleagă sfânta glasul sfintei mele plângeri? Eu atâta am pe lume, pe când ceru-i plin de îngeri! Blândă, cu Isus în brațe, din argint ... tău... O, de-ai ști cu ce-ntuneric copere sufletul meu Ochiu-i stins și ce pustie mi-ar fi viața fără dânsul, N-ai putea să stai, o clipă, rece, ascultându-mi plânsul!... Dar deodată-și rupse vorba limba-i amuțise-n gură, Spre copil și-ntoarce iute lacoma-i ...
Dimitrie Anghel - Spre Cythera
... și mandoline, Să ne-mbarcăm spre insula Cytherii... Veniți acolo unde palmierii Împresură un templu în ruine, Spre care-atrași de farmece divine Plecau și nu mai reveneau năierii... Profiluri fine, dulci iubite moarte, Treziți-vă prin farmecul cîntării, Veniți, o jertfe-a tristei mele arte Ca să plutim ...
Mihai Eminescu - Cum universu-n stele...
... iubim... noi? Astăzi inima-mi este o rădăcin-uscată, Gândirea mea o toamnă ca gândul unui mort, Sunt ca un imperator cu fruntea devastată: Demult nu
... mea, ești un simbol; Zâmbetu-ți e raiul gol... Tu ești mare, eu sunt mic. Glic! Glic! Tu bei vin și eu beau bere, Asta nu face nimic; Un simbol ești în picere, Est pahar ție-ți ridic: Glic! Glic! Ești o nimfă, sunt un faun; Face gâtul sticlei glic! Pentru ...
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... șiruri ea colindă Se uita într-o oglindă Cu un aer curios, Ce-i menită ca să prindă Chipul celui mai frumos. Din oglindă ea nu vede Decât vecinic chipul ei, Dar deodată, mai nu crede, Ce văzură ochii săi? În oglinda fermecată, Dintr-o negură s-arată, Ca-ntr-un vis frumos în somn, O figură minunată Într-o ... din bolta de fereastră, În armura lui albastră, El apare lin din unghi Și la fata cea măiastră El își pleacă un genunchi.  Nici nu ai de ce să stărui, Zise ea cu ochi-n vis, Bucuros mâna ți-o dărui, Căci în suflet te-am închis, Și-a ... S-a făcut din el moroi. De-unde-mi aprindea ciubucul, Se apucă, bată-l cucul, Ca să-mi strice-mpărăția  Și nu pot ca să-l apucu-l, Ori să-i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul să mi-l ardă, L-a strâns ... Rămâind în nemișcare. Este albă ca zăpada, Iară păru-i stă să cadă La călcâiu-i rotunzit, Cine oare-ar fi s-o vadă, Să nu moară de-ndrăgit? Dar deși pe noaptea toată Peste lanuri luna tace, Arătarea-i luminată Nici o umbră ea ...
... lucru cam greu A fi deștept, cu simțire, Ș-a întâmpina ades Capricii care din fire Au acei mari mai ales. Nu știu dar, cu ce purtare, Cu ce chip prea nimerit Veverița cinste mare De la leu au dobândit Ș-au luat făgăduință Că din dările ...
Mihai Eminescu - O, dulce înger blând...
... ta; Ș-apoi când te rugam Să-mi spui de mă iubești Prindeai ca să șoptești Cu buzele abia! Și-mi răspundeai cu dor: ,,Tu nu mă vei căta, În veci rămân a ta Căci drag îmi ești de mor..." Uitași al tău cuvânt: Nu m-ai chemat să viu Alăturea-n sicriu, La stânga ta-n mormânt! Dar azi, când se părea Că-n veci eu te-am uitat ...
Cincinat Pavelescu - Cântecul omului
... dorm. Sunt ani, sunt ani de când alerg Tot înainte, înainte! Cu-aceeași întrebare-n minte: De unde viu și unde merg? Și barca-mi nu mai e la fel, Iar pânzele-i imaculate, De la plecare, sunt pătate, Ca și o masă de hotel, O mânam eu sau mă ducea ...
Mihai Eminescu - Mușatin și codrul
... se întindea Punând arcu-alăturea: Â Codri, codri, dragul meu, Parcă ți-aș fi spus-o eu Să suni din frunză mereu. Că, de când nu te-am văzut, Multă vreme a trecut Și, se când nu te-am cătat, Multă lume am îmblat. Codrul i se închina Și din ramuri clătina: Â Măi Mușatin, măi Mușatin, Voios ramurile-mi clatin Și ... de cale, dor de ducă, Și deși mi-așa de jele De plânsul măicuței mele, Eu m-aș duce, m-aș tot duce, Dor să nu mă mai apuce. Și m-aș duce-n cale lungă, Dor să nu mă mai ajungă. În zadar în vânt mă cheamă Dor de casă, glas de mamă, În zadar răsună-n vânt, Căci așa menit eu sunt ... ape, peste punți, Peste codri de pe munți, Să ajungă pân-acasă, Unde mama-mi stă de țasă, Și să-i spuie-n multe rânduri Nu muri, mamă, de gânduri. Â Nu te duce, măi copile, Ci de ai în lume zile, Toate dăruiește-mi-le! Tu să știi, iubite frate, Că nu ...
Ștefan Octavian Iosif - Cobzarul
... zdrăngănind din strune, Bătînd cadența din picior, Și cîntă, legănându-și capul, Cobzarul, mândru cerșetor... Iar după datina străbună Cînd îi întinzi paharul plin, El nu bea pînă ce închină Și varsă jos un strop de vin... — Cobzarule, de-ai ști cît farmec Și voie bună răspîndești Cu zvonul cîntecelor ...