Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AȘA ȘI AȘA
Rezultatele 1381 - 1390 din aproximativ 1713 pentru AȘA ȘI AȘA.
Ion Luca Caragiale - Doi academici
... Ion Luca Caragiale - Doi academici Doi academici de Ion Luca Caragiale Istorică pereche – Așa prieteni, zic și
Grigore Alexandrescu - Ucigașul fără voie
... Grigore Alexandrescu O temniță-adâncă îmi e locuința: Prin dese, prin negre zăbrele de fier O rază pierdută îmi spune ființa Cerescului soare, seninului cer. Și frigul mă-ngheață; e umed pământul; De ziduri, de lanțuri eu sunt ocolit: Aici suferința așteaptă mormântul, Căci legile lumii așa au voit. Adus ca o crudă, sălbatică fiară, L-a temniței poartă nădejdea-am lăsat, Și simt chinuire atât mai amară, Cu cât a mea soartă eu n-am meritat. O noapte fatală! o noapte cumplită! Pe patu-mi ... cumplite, Rânjind, către mine privea neclintit: În mâna-i uscată, în unghi ascuțite Ținea o femeie... din capu-i zdrobit, Mușca câteodată, mușca cu turbare, Și creieri, și oase din gura-i cădea: Uimit rămăsesem: la orice mișcare Părea că ea rupe din inima mea. Dar ceata de fiare o văz... mă sosește ... somnu-mi de groază atunci deșteptat. Soția-mi lipsită de-a vieții suflare Zăcea... capu-i tânăr era sfărâmat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De-atunci zile multe și nopți osândite Pe fruntea-mi trecură! eu nici am simțit A lor osebire; vedenii cumplite Și ...
Dimitrie Anghel - Nocturnă (Anghel)
... Anghel - Nocturnă (Anghel) Nocturnă de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 7 ian. 1907 Nu bate-n țerm, nu cîntă, nu murmură, nu cheamă Cu răzimîndu-și tainic supt cap imensa-i liră, A adormit și-acuma încet-încet respiră; Iar eu, cu pași de umbră, pășesc pe țărm cu teamă. Pășesc încet ca noaptea în casa dragei mele, Și-atunci, ca rușinată, frumoasa uriașă La piept își strînge-n falduri bogata ei cămașă Și trupul și-l ascunde supt spuma-i de dantele. Se limpezește-n urmă, în păr cercînd să-și prindă Din negrele-i adîncuri podoaba ei de mîne, Și-apoi, gătită astfel, de noapte-așa
Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri
... uneori cinci luni de zile, retras în căsuța mea, imi închipuiesc că sunt într-o corabie prinsă de sloiurile Mării Baltice. Părere negreșit, dar părere așa de întețită în mintea mea, că zăresc chiar urși albi trecând pe câmp!... Cât despre lupi, îi aud noaptea urlând în marginea satului și ziua îi recunosc în impiegații fiscului. Cât ține timpul aspru, cât termometrul face gimnastică sub linia de la zero ca sub un trapez ideal, îmi ... vâjâie prin horn; iar pentru ca s-o alung, adun cu mintea împrejuru-mi pe unii din contemporanii mei ce se bucură încă de viață și răsfoim împreună albumul suvenirelor noastre. Tu ești unul din cei chemați și mai aleși. Iată dar un raport exact de cele ce am grăit cu tine, ieri seară, în ajunul sfinților Tirs, Lefkie și Filimon. Amice, când vine vârsta nemiloasă și ne spune că e timp de astâmpărat pornirile inimii și de strâns aripile închipuirii, când zburdalnicele zboruri prin lumea nălucirilor atrăgătoare devin periculoase și călătoriile depărtate prin lumea reală o întreprindere obositoare, ne rămâne o ultimă și neprețuită petrecere pentru mângâierea zilelor din apusul vieții. Ea consistă întru aducereaaminte a trecutului
... Duiliu Zamfirescu - Luceafăr Luceafăr de Duiliu Zamfirescu "Luceafăr ce vii de departe Și vremuri străbați peste vremuri, Ca-n lumile noastre deșarte Luminile blânde să-ți tremuri, Ce patimi te poartă pe cale, Ce doruri te mână prin ... lanuri de negru repaos?" Așa parcă zice poetul Când noaptea privește la stele Și intră încetul cu-ncetul În sufletul candid din ele. "De viu, și tot viu, și tot scapăr Din razele mele curate, Eu fug și încerc să mă apăr De groaza de singurătate. Tu nu știi ce crudă menire E dată luminii supreme: A merge pe nemărginire În ... vreme. Pe când tu c-un deget în pagini Stai pacinic la umbra pădurii Și mintea ți-o porți în imagini De zmei, de povești și lemurii Tu poți mângâia din privire Sclipirea luminilor mele Și când eu mă sting, prin gândire Tu poți zămisli alte stele. Tu ai o putere în tine Ce rumpe izvodul a toate, La ...
Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist
... noi, pentru satisfacerea cărora e nevoie de produse ale țărilor celor mai îndepărtate și ale climatelor mai variate. În locul vechii izolări locale și naționale și al satisfacerii necesităților cu produse proprii se dezvoltă schimbul multilateral, interdependența multilaterală a națiunilor. Și acest lucru e valabil atît pentru producția materială, cît și pentru cea spirituală. Produsele spirituale ale diferitelor națiuni devin bunuri comune. Unilateralitatea și mărginirea națională devin din ce în ce mai cu neputință și din numeroasele literaturi naționale și locale ia naștere o literatură universală. Burghezia, prin rapida perfecționare a tuturor uneltelor de producție, prin comunicațiile infinit înlesnite, antrenează în civilizație toate ... toate zidurile chinezești, cu care silește să capituleze chiar cea mai îndîrjită ură a barbarilor față de străini. Ea silește toate națiunile să-și însușească modul de producție al burgheziei dacă nu vor să piară; ea le silește să introducă la ele însele așa-zisă civilizație, adică să devină burgheze. Într-un cuvînt, ea își creează o lume după chipul și asemănarea ei. Burghezia a supus satul stăpînirii orașului. Ea a creat orașe enorme, a făcut să crească considerabil populația
Dimitrie Bolintineanu - O fată tânără pe patul morții
... lanțul de brațe, un aer duios, Ca râul ce geme de rea vijelie, Pe patu-mi de moarte eu cânt dureros. Un crin se usucă și-n laturi s-abate Când ziua e rece și cerul în nori, Când soarele-l arde, când vântul îl bate, Când grindina cade torente pe flori; Așa făr' de veste pe zilele mele O soartă amară amar a bătut, Și astfel ca crinul de viscole rele, Pe patu-mi de moarte deodat-am căzut. Abia-n primăvară cu zilele mele Plăpândă ca roua abia am ... când cântă prin flori filomele, O crudă durere adânc m-a pătruns. Amară e moartea când omul e june, Și ziua-i frumoasă, și traiul e lin, Când pasărea cântă, când florile spune Că viața e dulce și n-are suspin! Să moară bătrânul ce fruntea înclină, Ce plânge trecutul de ani obosit; Să moară și robul ce-n lanțuri suspină, Să moară tot omul cu suflet zdrobit! Iar eu ca o floare ce naște când plouă Creșteam, pe cunună să ... dulce îmi dă sărutări. Ca frunza ce cade pe toamnă când ninge Suflată de vânturi aici pe pământ, Ah! juna mea viață acuma se stinge
... el cântă firea Și tot ce Thales cunoștea: Eu cânt însă robia mea. Nu flote m-au învins pe mine, Nu regi cu tolbe largi și pline, Altfel de trupe m-au robit: Doi ochi de foc și-un glas iubit. III Unei copile De ce fugi, copilo, de mine? Obrajii tăi, rumeni ca tine, Aprinși par de rumeni și plini, Ca rozele vara-n grădini. De ce fugi? Am crețe pe frunte, Am plete rari și cărunte? Ca părul tău alb de ninsori, Nu-i alb nici un crin între flori. Sunt crin eu, tu roză de vară Și flori când așezi tu-n pahară, Ce flori au un farmec mai plin Ca roza lipită de crin? IV Am scris vecinei mele Să știe ... ți poetul, Căci de-l lași se-neacă bietul Pe uscat! VI Câți picuri de rouă pe frunze sclipesc, Atâtea pahare de vin să golesc! Și cânturi atâtea să cânt eu cu drag, Câți muguri în vară pe codru de fag. Și câte steluțe pe cerul azur, Atâtea săruturi de fete să fur. Și ...
... să fac-o pîinișoară, Stă dinafara ușii să vad-o pîrtioară, Să vadă vrun focșor, Cînd un argat din curte, din curtea boierească, O prind și-o-ntinde s-o ducă să muncească, Căci știe a lucra : Și e la curte clacă, și s-a făcut de veste, La cîți au fost p-acasă, la fete și neveste, Să meargă-a ajuta. Căci este nuntă mare, e nuntă boierească Duminica ce vine, și trebui să gătească Miresei așternut. Și rugile și lacrimi zadarnice îi fură ; Argatul nu glumește, o bate ș-o înjură, Sau cere de băut. Dar nu avea fetița decît o zeghie veche Și ... în silă La lîn-a scărmăna. Trei zile biata fată nimica nu aflase De tată-său cel bolnav pe care îl lăsase Flămînd și chinuit. Și cînd scăpă, micuța, veni în nerăbdare... Nămeții cotropise și casă și intrare. Abia a-nemerit. Luptîndu-se cu iarna, să intre izbutise, Dar tată-său, ca gheața, de mult înțepenise, Și mumă-sa murea ; Pe frate-său îl dase aleșii la oștire, Și ...
Anton Pann - Lupul, țapul și varza
... Anton Pann - Lupul, ţapul şi varza Lupul, țapul și varza de Anton Pann Un țăran la tîrg plecase. Și de vînzare luase Un lup, un ied și o varza. Nevrînd nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un rîu mare, Care era sa-l înoate Și să le treacă pe toate. Stînd în loc, se socotește Și întru sine șoptește, Cum și în ce chip să facă Cîte una să le treacă, Că fiind apa prea lată, Nu putea două dodată. "Să trec întîi lupul, zice, Capra ... gîndească Ca cum să o nemerească. Gîndind, zicea întru sine; "Trecui una, merse bine, Pîn-aci toate scăpară; Acum care să trec dară? Trecînd varza și lăsînd-o, 0 stricâ iedul rozînd-o, Precum lupul și el iară Îmi face iedul papară. 0, ce vită neunită Și marfă nepotrivită!" Dar mai gîndind: Ha! el zise, Nevoia minte-mi trimise", Trecu lupul, clătind capul, Ș-întoarse înapoi țapul. Trecu și varza îndatâ, Mereu făcînd judecată, Și mergînd a doua oară, Trecu țapui supsioară. Omul dacă să gîndește, Orce i să înlesnește, Prejudecînd cele grele, Le găsește ușurele, Că pe ...
Mihai Eminescu - Iconostas și Fragmentarium
... murii acelei havre se strecura încet, c-un sac în spinare, un evreu tânăr. Trecuse miază-noapte. Luna poleia pietrișul uliței ce-l puteai număra, și umbra evreului, lipită pe pereți, îl urma parecă... Într-o căsuță mică se vedea prin fereasta colbăită și afumată arzând un muc. El s-apropie și bătu încet. Un bătrân cu barba sură și lungă apăru în prag. Erau Ruben și Levy. ― Le-ai adus, zise el încet, și ce face Hagar a mea, ginere? zise el încet, Hagar cea frumoasă! ― Hagar? Mă numești ginere și-ntrebi ce face Hagar? întrebă cel tânăr oțărât. ― Și de ce nu, ginere? Pentru c-am vândut pe Hagar creștinului? Ți-oi plăti pentru c-am vândut femeia ta ― și nu este Hagar a mea în turn? Sărmana Hagar! ― Și de ce nu mi-a trimis-o înapoi creștinul? zise cel tânăr și o lacrimă îi udă ochii, aș fi primit-o înapoi... N-aș fi fost supărat. Eu sunt un evreu sărac și mi-era dragă... Ce-mi pasă mie că ea câștigă bani și altfel, numai să fie și a mea... Să mi-o ...