Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU AM CE FACE
Rezultatele 1441 - 1450 din aproximativ 1682 pentru NU AM CE FACE.
George Topîrceanu - Al. Depărățeanu: Vara la țară...
... era să mor De urât și de-ntristare Beat de soare Și pârlit îngrozitor! Acolo, când n-are treabă, Orice babă Este medic comunal. Viața ce aci palpită E lipsită De confort occidental. Nu există berărie, Nici regie... Doar un hoț de cârciumar Care are marfă proastă Și-o nevastă Ce se ține c-un jandar. Când te duci pe drumul mare La plimbare, Este praf de nu te vezi. Trec, mișcând domol din coadă, Spre livadă Ale satului cirezi. Și te poartă sub escortă O cohortă De țânțari subțiri în glas, Înzestrați ... c-o sculă Minusculă Cu pretenție de nas... Când se ia câte-o măsură, Lumea-njură Pe agentul sanitar Și-l întreabă fără noimă: — Ce-ai cu noi, mă? Pentru ce să dăm cu var?... Ale satului mari fete Fără ghete Ies la garduri pe-nserat... (Am văzut aci-ntr-o noapte Niște fapte Care m ... scandal, — Să te saturi de viață Și dulceața Traiului patriarhal! D-aia zic eu, prin urmare, Vorbă mare: Că de-acuma, să mă tai, Nu-mi mai trebuie-altă cură În natură, Să mă duceți cu alai! Meargă pictorii la țară Ca să piară De căldură și de praf! Mie ...
Dimitrie Anghel - O primăvară la Roma
... trecutul te întîmpină la fiece pas. Firesc mi se părea să renasc, precum firesc mi s-ar fi părut să și mor. Ca dunga viorie ce o vedeam mărginind dunga de lumină jos în stradă, umbra și lumina, trecutul și prezentul, moartea și cu viața nu mergeau oare acolo pretutindeni ca doi buni tovarăși, frageda tinerețe roz-albă a unui vișin nu-și juca oare umbra pe scările de marmoră ale unui templu zidit acum ani o mie, frumusețea juvenilă a unei brune fete nu ... vremea lui Tiberiu ?... Pulbere nouă de floare cu pulbere veche de secoli, tinere aripi de păsări pe vechi adăposturi de temple, murmure clare de ape ce cîntă aceleași cîntece triste, albă risipă de soare și neagră risipă de noapte nu sunt gemene aicea, nu sunt pretutindeni alături. Alături erau, și firesc mi se părea să reviu la viață, cum firesc mi s-ar fi părut să și mor. Îmbătarea ... am resimțit-o niciodată atît de puternic... Priveliștile acelea, mirosurile toate, luminile multe și multiplele forme atunci le-am înțeles întîi și atunci am priceput ce ...
Dimitrie Bolintineanu - Movila lui Răzvan
... țara ca o moștenire; Ungurul trimite pe Răzvan c-oștire; Numai noi, moldavii, încă n-am vorbit! Dar când moldoveanul va fi înjosit Cât să nu roșască de a sa rușine, Îcă-o să-mi aleagă pe tirani mai bine! Însuși noi acuma domnul să numim Și cu arma ... să murim! Astfel strigă țara suspinând sub silă Și alege-ndată domnu-i pre Movilă. Apoi către unguri domnul a solit ,,Drepturile țării ce le-ați nimicit Sunt a ei avere, viață, onoare, nume Și cu-al nostru sânge le-am păstrat în lume. Vă duceți din ... să vă nimicim!" Cu oștiri de țară domnul a plecat Ș-a-ntâlnit pe unguri la Areni la sat. Domnul îngenuche, face rugăciune, Apoi dă semnalul muzicii să sune. Lupta este aspră; fieru-n cărni se frânge, Câmpul se îneacă într-un lac de sânge. Ungurii se ...
... bună Straturi samăn de minciună; De calumnie, de crezare, Grânul meu amestec are; Nâobosită-n lucru sânt, Dintr-un trec la alt pământ, Însă nicăire nu-i Ca pe malul de Bahlui, Pământ gras pentru minciune, De se face de-a minune. Ș-apoi tot aici, c-un preț Foarte bun, astfeli nutreț Să întreabă și să cată Ca o poamă delicată ... mănos Orice timp e priincios; Săcetă au umezală Niciodată-i dau sminteală. După-această, a sa mână Iute samănă-n țărână; Un grăunte nu se pierde, Iată tot ogoru-i verde. O minune! Ntr-un minut Ierburile au crescut; Înfloresc, ș-apoi pe loc Amu spicele se coc, Încât ... cred. D-oameni îns-atunci o ceată, De minciuni nouă-nsătată, Case și copii lăsa, La cules se îndesa. Mândru-i fiecare spic, Dar denuntru nu-i nemic. De-a gusta toți să îmbie; Altul pune în cutie Trufandale înfoiete, La ținuturi le trimete, Văd colo femei frumoase, Deși ... un plin sac. Speculanții de pe loc Pe la bolte marfa cară, Ca s-o vând-în iarmaroc Și pin târguri de pin țară. Cii
Vasile Alecsandri - Cântic haiducesc
... pădurea s-au rărit! Ziua-i viscol, noaptea-i rece, Gerul vieții a sosit! Cât mi-a fi iarna de mare, Ce-o să facem, vai de noi! Fără codru, fără soare, Făr' de bani, făr de ciocoi? Sai pe creanga cea uscată, Dragă corbi, corbișor. Vezi ... cu punga plină Și cu șal la cap legat, Să-mi mai cerc astă rugină Și să-mi fac bani de iernat. Daleu! codre, frățioare, Ce-ți făcuși frunzișul des, Unde-n pândă, la răcoare, Stam sunând din frunze-ades? Vara trece, iarna vine, Și tu, codre, te-ai uscat! Trece ...
George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 2)
... bogată, zici! vezi bine, E bogată, căci în ea Multe inimi sunt, străine, Și-i frumoasă, că-i a mea. Dacă-i mică, nu-i de-ocară, Căci viteji în ea mai sânt, Și-apoi și la noi în țară Crește fierul din pământ: Când voim, îl știm culege ... Când dușmani lipsiți de lege Vin spre noi cu gând mișel. Steag avem și noi, străine, Și-l iubim cu jurământ. Ziua răului când vine, Ce frumos se zbate-n vânt! E frumos și steagul vostru, Dar pe-al nostru de-l privesc Tot mai mândru este-al nostru, Și mai ... un veac de ani acum Stăm cu ochii tot spre țintă, Mergem tot pe-același drum. Pentru sfânta lege-a crucii, Pentru limba ce-o vorbim: Ce de-oțel pe săbii lucii Pus-am noi de când trăim! Știe Dumnezeu de-i bine Ori de facem vrun păcat Dar noi știm c ... Sunt și neamuri mai cu nume, Mai vestite la război; Or fi multe poate-n lume, Câte n-au ajuns la noi. Dar noi știm ce ne-nvățară Cei ce-au fost, și când rostim Vorba sfântă neam și țară Noi, străine, tresărim. Pentru cel ...
... lui Späthe la Dumbrăveni, m-a somat să-i fac și lui una. Bineînțeles că această epigramă, făcută în glumă, nu știrbește întru nimic admirația și iubirea ce am purtat-o întotdeauna dulcelui și nenorocitului poet Pe Iosif frații îl vândură, Cumpărători găsind destui. Privindu-ți cărțile-n vitrină, Râvnești și tu la ...
Alecu Donici - Autorul și hoțul
... hoț răutățit, În sânge încruntat Care au și murit, Pe viață spânzurat, Și un autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două strașnice grătare de metal S-au pus ... sub tâlhari de mult Cenușă s-au făcut, Iar focul sub autor necontenit ardea. Văzând așa asprime, Văzând neușurare, El strigă cu glas mare Că nu-i dreptate-n nime! Că el, trăind în lume, Și-au dat un mare nume Și, de au scris ceva Cam slobod, cam ghimpos, * Dar ... și morți Cât au avut viață. Iar tu... Ea au deschis lui lumea ca să vază: Privește, uită-te la faptele-ți cumplite, Vezi fiii ce-au otrăvit pe mumă, pe părinte, Cu multe desfrânări Vezi fiice depărtate De-a lor nevinovate A sexului chemări, Vezi deznădăjduirea ... fapte toate, Prin scrieri înfocate Certând ai proslăvit Și-n loc de fericire, Tu omului ai dat povară de gândire. Dar încă câte rele nici nu ...
Mihail Kogălniceanu - Un vis al lui Petru Rareș
... tăcură și toți, în conglăsuire, ca un tribut de respect memoriei lui Ștefan cel Mare, hotărâră să aleagă pe Petru Rareș de domn Moldaviei. Acesta nu era de față la Adunare. Nefiind bogat, el se îndeletnicea cu speculația peștelui, ce se zicea pe atunce la moldoveni măjărie, de unde i s-a dat și porecla de Majă. Tocmai în vremea alegerii, el era ... și că tot sălta, juca și se închina lui. Deșteptându-se din somn, a doua zi dimineața, el a spus visul ce a avut argaților de la care; unul din aceștia, vrând să i-l tălmăcească, i-a zis: — Bun vis ai ... și la Suceava, cum om vinde peștele tot. Când, după ce se înjugară boii, Petru Rareș, înaintea carelor, se cobora în vadul Docolinei, unde atunce nu era pod, iată l-au întâmpinat și slujitorii trimiși de la Suceava; și, începând a i se închina și a-l ... Noul voievod, atunce, zâmbind, le zise că de mult îi aștepta și, suindu-se în rădvan, porunci să plece la scaunul țării. —Da noi ce om ...
Iancu Văcărescu - Ceasornicul îndreptat
... ediție Tu, care vremea ne spui că trece, Ne aduci aminte des mortea rece, Vino acuma, ia 'nvățătură, Schimbă nedrepta ta măsură! Scii, ticălosul om, ce puține Pote să aibă cesuri de bine. Când dar asupră-i răul se scolă, Când stăpânesce războiu sau bola, Vezi sărăcie, necaz, durere; Când vezi ... fă s'întârzie, D'un bun an visect fă-o să fie! Așa, plăcută, tu dându-mi pace, Și eu prieten al tea m'oiu face; Iar cum bați cesuri de vel mal bate, Nemu-ți dărăpăn, după dreptate! Căci fără nici o milostivire Superi auzul ș'ori-ce
George Gordon Byron - Romanță (Byron)
... II A mea flacără este vecinică, nevăzută Ca și slaba lumină candelei sub mormânt, Ș-a deznădejdii rece întunecime mută În veci nu o va stinge; iar razele ei sânt Întocmai de zadarnici ca și când n-ar fi fost. III Aibi-mă-n pomenirea-ți, la groapa ... Făr-a-ți arunca ochiul și fără a gândi L-aceea ce cenușa-i te simte, deși rece; Singura chinuire și iad ce-aș suferi Este de a fi stinsă din pomenirea ta. IV Ascultă-mi ast din urmă glas singur pentru tine Virtutea nu oprește a plânge pe cei morți; În veci eu ți-am cerut-o, fă-mi singurul ast bine O lacrimă să-ntimpin l ...