Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ
Rezultatele 1451 - 1460 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.
... fiertură, Că-s oameni stăpînești. El nu mai stă la vorbă cînd are biciu-n mînă ; Cînd leapădă opinca și calul își înfrînă, Cu el să nu glumești ! Se-mbrobodea copila ș-o îneca suspine. Era să-noate-n viscol, să meargă la vecine Să cear-un oușor, O mînă de făină, să fac-o pîinișoară, Stă dinafara ușii să vad-o pîrtioară, Să vadă vrun focșor, Cînd un argat din curte, din curtea boierească, O prind și-o-ntinde s-o ducă să muncească, Căci știe a lucra : Și e la curte clacă, și s-a făcut de veste, La cîți au fost p ... nu avea fetița decît o zeghie veche Și vreo trei parale cercel la o ureche, Care voi a-i da. Și nu vru să priimească cumplitul fără milă. Bătînd-o, suduind-o, o tot brîncea în silă La lîn-a scărmăna. Trei zile biata fată nimica nu ... Flămînd și chinuit. Și cînd scăpă, micuța, veni în nerăbdare... Nămeții cotropise și casă și intrare. Abia a-nemerit. Luptîndu-se cu iarna, să intre izbutise, Dar tată-său, ...
Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei
... de ce, Ursitoare, voi a muritorilor inimi Tinere le sfâșiați, vai! înainte de timp? Zeii de sus pentru ce vă dădură atâta putere, Ca să puteți cu al vost'braț să ucideți orice? Dar când cu mintea-mi frământ, lăcrimând, întrebarea aceasta, În ușurința-mi pe Zei mă mâniez c-au fost duri. Căci deopotrivă la ... Nu e nimica statornic în vârstele noastre, și trainic N-are nimica în el traiul fragil ce ni-i dat. Soartă haină, ce nu poți să fii niciodată-mblânzită, Spune: de ce-mi împletești viața cu-atâtea restriști? Au nu ți-a fost de-ajuns să-mi ucizi părinteștii tovarăși, Nenorocirea s-aduci ori în ce loc alor mei, Să bântuiești a mea țară cu atât de cumplite primejdii Și cu dușmanul tău braț să năruiești orișice? Până și propriu-mi neam tu l-ai întinat prin o moarte Și din familia mea tu mi-ai luat ce-i mai ... supus nesfârșita Libie, Galia mândră, El, Europei străpân, Asia va cuceri. Dacă tu azi vei cânta cumplitele lupte-a lui Marte, Vei birui, să ...
... Vasile Alecsandri - Cătana Munte, munte, piatră seacă, Lasă voinicii sa treacă, Să treacă la ciobănie, Să scape de cătănie. Decât cătană la rând Mai bine-n codru flămând, Decât cătană-n șireag Mai bine-n codru pribeag, Decât la străini cătană ... Cum îs mie mai urâte, Și mi-au tăiat pletele De mă râd fetele, Românaș, sârman de eu! Căci a fost norocul meu Să mă văd cu arma-n mână În loc să petrec la stână, Ziua ca să mulg la oi, Noaptea să sun din cimpoi. Eu voios aș cătăni La străini de n-aș robi, Eu voios aș fi cătană Dac-ar fi oaste romană. Dar decât ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)
... se reconcilieze lângă un pahar de Porto, cu acest madrigal improvizat frumoasei polemiste, care-mi ceruse câteva versuri cu tendință. Doamnă, mi-e cu neputință Să scriu versuri cu tendință, Dar cum mă silești să-ți fac, Voi învinge-anevoința, Însă numai cu tendința Să vă plac! Ca să-l mai necăjesc pe maestrul Caragiale, pentru care aveam un adevărat cult, i-am făcut în altă seară această epigramă la care a binevoit ... muncit mult. El pleacă odată cu Coșbuc la Brașov, și în ultimul moment îmi spunea: Mai e o minută până la plecare. Ești în stare să-mi faci o epigramă de șase versuri contra mea și contra foiletoanelor mele din Universul, dar cele trei versuri de la început să nu rimeze deloc între ele, ci versul întâi să fie rimat cu al 4-lea, al doilea cu al 5-lea și al treilea cu al 6-lea? Toate versurile de 9 silabe, afară ... maestrul Caragiale dase o turnură neașteptată strofei și poeziei mele prea candide: Ascultați-o vă rog: Ți le păstrez pe toate ție, Doar tu fiorul să le știi Tu, ce c-o zestre o să
Ion Luca Caragiale - Grămătici și măscărici
... sindrofie și chefuri acasă, numa-n ișlicel și-n meși; în loc de Hugo, avea un taraf de lăutari și un măscărici. Slujba acestuia era să spuie caraghioslâcuri la chef, să păcălescă pe musafiri și chiar pe stăpânu-său și să spună pe grecește cocoanelor ceea ce damele aud azi pe franțuzește la Hugo. Dar în afară de această îndatorire artistică, măscăricii, recrutați mai totdeauna dintre ... ce pricină, când era scârbit până în suflet că l-a scos vodă de la ipolipsis, atunci punea pe măscărici la poarta curții să pândească pe rival sau pe prietenii ori simpaticii acestuia, să le dea cu huideo, să le arunce murdării și să-i înjure năstrușnic. Boierul ședea cu ciubucul în pridvor și striga: “Hahaha! înjură-l, mă! înjură-l bine, mă!â€� S-a dus ... tob așa și astăzi: profesiunile de credintă le scrie “cu îndelungă fidelitateâ€� proletarul intelectual, iar boierul le subscrie “cu robustă convingereâ€�. Și pentru ca să se păstreze cu scumpătate bunul obicei străbun, deși nu mai au boierii noștri pe vechii și inculții măscărici, care să ...
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... viața a tot ce există și se mișcă în natură. Este deci luxul favorabil pentru dezvoltarea și bogăția unui popor? Răspunsul ar trebui să fie că atunci numai, când luxul este în proporție cu industria și productele ce le dă pământul țării. Luxul ar trebui să aibă numai atâtea obiecte de prisos, câte poate întrebuința bogăția țării, a poporului în total și a omului îndeosebi. Trebuie ca ... dărâmă singur de sine, trăgând cu el în desființarea sa pe aceia ce-i poartă cultul fără calcul și rațiune. Deci luxul legislativ ar trebui să fie condus ca un element neapărat spre înălțarea civilizației și dezvoltarea unei națiuni, însă totdeodată întrebuințat cu pază ca un product exploziv, supuÂnându-l controlului politic-economic. Dovedit este că luxul mult influențează asupra creșterii, nașterii și reînnoirii generațiunii unei națiuni. Nume din ... franceză cătinel se stinge, statistica mortalității covârșind cu înfricoșate procente statistica nașterilor; dovedește că însoțirile legale mai că contenesc, că femeile poporului, emancipate și neadăpostite ca soții, sunt silite să-și caute ocrotire în serviciul privat și în ramurile administrative, la birouri poștale, telegraÂfice, tipografice etc..., unde, găsind hrană modestă, nu gândesc mai departe ...
George Topîrceanu - Catrene improvizate
... George Topîrceanu - Catrene improvizate Catrene improvizate de George Topîrceanu (în onoarea ilustrului Tăslăoanu) Ca o cometă fără coadă Ai apărut pe firmament Cu-al tău Luceafăr pus pe sfadă, — Dar n-ai talent. Ai tot ce-ți trebuie ... public indulgent, Parale și tipografie, — Dar n-ai talent. Te-ai instalat în Capitală Ca să creezi și tu curent. Vrei să te-afirmi ca cap de școală, — Dar n-ai talent. La cafenea când vii alene Îți iei un aer grav, absent... Satisfăcut te umfli-n pene, â ... de două ori pe lună Că-ți dă bilanțul excedent. Negustoria merge strună, — Dar n-ai talent! Ești fără scrupul și măsură Când vrei să scapi de-un concurent. Îți fierbe sufletul de ură, — Dar n-ai talent. Nu ne distruge dintr-o dată, Catone, fii mai indulgent! Tu ...
... Alexandru Macedonski - Poeţii Poeții de Alexandru Macedonski De ce ca norii cei de iarnă Ce vin pe câmpuri ca s-aștearnă Lungi strate de zăpadă, Se strâng pe unele frunți june Nori viforoși, sumbre furtune Ce se-mbulzesc grămadă? Ori nu mai este-n ... Și-n lume viață râzătoare Misteruri și amoruri? Ce patime-i însuflețește? Vrun vis nebun îi urmărește Cu vecinicile-i doruri? De sunt nebuni, voiesc să-i apăr, Că-n ochi au fulgere ce scapăr' Schântei de poezie, Și nu e rar să se întâmple Să poarte-o lume între tâmple Pe care să n-o știe! Cu ei vorbesc frunzele-n cale, Cu ei și apele pe vale, Și bolțile albastre! Iar dacă au un corp de tină ... ei sunt exemple, Când mor li se ridică temple Și falnice statuie! În viață însă duc o cruce Pe care toți se-ntrec s-apuce Să-i răstignească-n cuie! Și nu e-n stare suferire Ca să-ntrerupă-a lor menire Și nobilă, și sfântă! Lor nu le pasă de năpastii; Zâmbesc pe margini de prăpastii; Iubesc, mângâie, cântă! Câștigă ...
Dimitrie Bolintineanu - Veneticii
... streine, turcii, tătari, și morminte Lăsară aici. Polonii, maghiarii au trecut, Dar ei atâtea rele în țara n-au făcut. Cât fac azi veneticii, neputând să trăiască În țara lor și află în țara românească O partie. Căminul le se deschide lor, Și patul nunții dulce, și casnicul amor, Și ei ... martiră a orpitalității? Dintr-înșii izvorăște pârâul nedreptății, Corupții, trădării și tristei umilinți. Vedeți aceste triste și palide credinți. Ce fac din fiecare să nege ce-i moral Șin interesul public la acel personal. Cinci posturi nu ajunge la unul și hrăpirea, Trădarea și minciuna, calomnia, lovirea, Ei le ... înalță case și cumpără moșii Din prăzi și ei nu află la lege pedepsire Și turme blestemate de sclavi cu umilire Se fac lor instrumente să-omoare pe români. Și din aceste bande se fac țării stăpâni. Așa vândură țara la bande ebree. O, Doamen! Azi românul, mai slab ca o femeie, Își vede a sa țară, pământul lui iubit, Robit și el o slugă la cel ce-a sprijinit. Și ... jugul ce Grecia Le puseră prin datini și-omoară România. Acest venin viază chiar azi ascuns în flori, Și face slăbiciunea acestor servitori, Ce învățați ...
Mihai Eminescu - O, de-ai ști cum șoapta ta divină
... N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar pricepe-o... știi tu ce ar zice Acel fără de seamăn muritori ... zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb  o caldă nea  Umeri c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să
Anton Pann - Cine știe carte are patru ochi
... a socoti. Un boltaș l-a auzit Și după ce l-a poftit, I-a dat niște ochelari Ca să vază toate mari. El dacă i-au așezat Ș-ntr-o carte s-a uitat, A zis : -Apoi mă căznesc Ș ... citești. El prin ei cum s-a uitat A zis : -Geabă mi le-ai dat, Că nu poci citi de loc; Să vede că n-am noroc. Boltașul, privind la el, I-a zis : -Eu mai am un fel Și crez c-o să poți cu ei, Dar sînt prea scumpi și nu iei. El zise : -Adu-i încoci, F'e scumpi numai să poci. Dacă i-a dat, a zis iar : -Și cu acești în zădar, Că, uite, ochii-mi bleojdesc Și tot nu ... ce poftă aveam, Acasă cînd mă gîndeam! Vînzătorui l-a-ntrebat: -Cum te văz, n-ai învățat, Și acum te căznesti Pentru întîi să citești?" -Vezi bine a răspuns el, D-aceea venii c-un miel, Că d-aș ști eu ...