Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MEA
Rezultatele 1461 - 1470 din aproximativ 1534 pentru MEA.
Ion Creangă - Soacra cu trei nurori
... oi pune la lucru, le-oi struni și nu le-oi lăsa nici pas a ieși din casă, în lipsa feciorilor mei. Soacră-mea — fie-i țărna ușoară! — așa a făcut cu mine. Și bărbatu-meu — Dumnezeu să mi-l ierte! — nu s ...
Ion Luca Caragiale - Politică și cultură
Ion Luca Caragiale - Politică şi cultură Politică și cultură de Ion Luca Caragiale Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secul ca prin minune. Părinții noștri ne spun prăpăstii de necrezut despre starea vieții publice în tinerețea lor, parcă ne-ar povesri lucruri de acum cinci sute de ani; oameni încă tineri își aduc bine aminte de vremea copilăriei lor, când nu se pomenea de drumuri-de-fier și când numai două-trei orașe din țară erau luminate în centru cu lumânări de seu și cu opaițe de păcură. Acum, în urmă, un împărat venerabil ne face onoarea unei vizite oficiale, și nu-i vine să-și crează ochilor când vede înfățișarea strălucitoare a tânărului stat român; iar state mai bătrâne și puternice nu-și stăpânesc expresia unei fățișe invidii față cu succesele noastre. Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea ...
Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă
... nu spre admonițiune, ci spre înghemn și încurajare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se împart substankivele? Școlerul, la întrebarea aceasta a mea doară, musai să răspunză, nețăsare, amăsurat priceperii și rățiunii sale: Școlerul: În substankive care se văd și substankive cari nu se văd - reșpeckive concreke și ...
Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor
Mihai Eminescu - Aur, mărire şi amor Aur, mărire și amor de Mihai Eminescu Se făcea cam în anul 1840 și câțiva, în Iași. Ne trezim în una din cele mai frumoase seri de iarnă. Rece dar luminoasă, ca o cugetare cerească în mijlocul unei gândiri senine se ridică luna palidă și argintoasca mărgăritarul pe bolta albastră și adâncă a cerului Moldovei. Era o noapte italică amestecată cu frigul iernii, amestecul unei lumi văratece, pline de senin, cu intimele plăceri ale iernii, cu căldura focului potolită, cu dulceața visătoarei gândiri. Afară era o vară rece ― în case oamenii știu să-și facă o iarnă caldă. Pe stradele în zadar luminate ale capitalei flăcările din fanarele cu undelemn își întindeau limbile avare în aerul rece, trecătorii umblau iute pe stradele pavate cu trunchi de stejar, luna se răsfrângea clară și argintie pe murii nalți și albi a[i] caselor, aruncând pe ele umbrele urieșe și ridicole ale trecătorilor. Numai din când în când se auzea zgomotul unei trăsuri, glasul unui om cu chef, șuierul trist al unui om pe gânduri. În catul de jos a[l] unei case mari se adunase o societate aleasă, ...
... nențelese, însă pline de-nțeles. Al vieții vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i, Și-l visez, când cu-a mea mână al tău braț rotund îl pipăi, Când pui capul tu pe pieptu-mi și bătăile îi numeri, Când sărut cu-mpătimire ai tăi albi ...
Mihai Eminescu - Călin (file din poveste)
... nențelese, însă pline de-nțeles. Al vieții vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i, Și-l visez, când cu-a mea mână al tău braț rotund îl pipăi, Când pui capul tu pe pieptu-mi și bătăile îi numeri, Când sărut cu-mpătimire ai tăi albi ...
Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor
... caracteriu particular român. De vom cerceta acum și melodiele scrise chiar în acești ani din urmă pe versurile: Dulce țară și frumoasă, O, Moldovo, draga mea [4] și Zdrobită geme anima-n mine etc. ne vom încredința cu desăvîrșire că muzica ce se compune acum de lăutari și diletanți, esceptînd cîteva ...
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi şi Eliade Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade de Paul Zarifopol Simțul nostru literar actual ne face să gustăm unele versuri din Psaltirea lui Dosoftei nu numai în savoarea lor de trecut depărtat; ci găsim în ele și o frumusețe directă: arhaismul lor e în acord cu sentimentul nostru viu al trecutului. Din contră: poezia de la sfârșitul veacului XVIII și începutul veacului trecut, de la Văcărești prin Cârlova și Hrisoverghi, până la Asachi și Eliade Rădulescu, ne insuflă, în definitiv, o atitudine dezaprobatoare. Pentru gustul cititorului de astăzi, acele încercări poetice sunt valori mai mult său mai puțin degradate, și nu simplu învechite. În mare parte, acea poezie ne apare, cum atât de exact spune dl profesor Densusianu despre Văcărești ca poezie lăutărească. În adevăr pentru noi acea literatură a căzut în bună parte la nivel suburban. În ea noi nu aflăm parfum de arhaism, ci aer de semicultură. Însă, desigur, au rămas din acea epocă versuri în care se învederează o poezie nouă, o poezie în continuitate vie cu poezia de astăzi. În asemenea margini putem recunoaște în acea literatură începuturile poeziei noastre moderne. E ...
Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul
... Nu știu daca ție îți place ori ba, dară mie îmi sfârâie inima după dânsul. - Cum se poate să-mi faci tu astă rușine, fata mea? Unde ai mai auzit tu ca o fată de împărat să ia de bărbat pe un fluieră-vânt, golan și fără nici un căpătâi? - Tată ...
Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga
... Țineam cu glasul meu ison, De cîte ori am spus povestea Lui Alisandru Machidon ! Și ca un cîntec, cum s-a stins Frumoasa mea copilărie Și dragostea de două veri Cu fata popii Irimie", ne aducem aminte de farmecul poeziilor lui Eminescu, în care pentru întîia oară s-a ...
Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului
... o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: ,,Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim!" Ana se-ncredea Și vesel râdea. Iar Manea ofta Și se apuca Zidul de ...