Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AȘA ȘI AȘA
Rezultatele 1551 - 1560 din aproximativ 1713 pentru AȘA ȘI AȘA.
George Topîrceanu - Adrian Maniu: Menajerie
... de provincie banal unde niciodată nu se văzuse vrun papagal, la colțul străzii pe maidan a apărut un cort. (Nu se mai văzuse așa ceva de-un an.) La intrare sta-n picioare un om mort și o flașnetă țipa indiscretă melancolii de amurguri pustii, pe când o femeie cochetă, cu pantaloni verzi și cu ciorapi, ținea în mână o cravașă ca o baghetă și făcea semne ca să îndemne din cale să intre niște soldați la animale. (Mai era acolo și o maimuță indecentă.) Atunci trei copii cu nasul murdar de pe maidan, a scos fiecare din buzunar câte un ban și
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei
... romane, neunirea între ambele Principate, mai ales războaiele civile și destule schimbări de guvern care le sunt urma, toate acestea au contribuit la decadența naționalității și la sporirea ignoranței prin uitarea chiar a originii noastre. De la readucerea aminte a acesteia atârnă acum și dezvoltarea din nou a naționalității și a civilizației. Fără acestea, nu trebuie să ne mirăm dacă la noi arta nu este încă născută și dacă literatura tânjește, palidă și slabă. Artele și literatura, expresiile inteligenței, n-au speranță de viață decât acolo unde ele își trag originea din însăși tulpina popoarelor. Altmintrele ele nu sunt decât niște ... le pot insufla mai cu ușurință. Într-o epocă ca a noastră, plină de toate decepțiile, în care spiritele atât de mult lucrează și inimile atât de viu simțesc nevoile unei credințe, ce hrană putem să avem mai îndestulătoare pentru nerăbdările și îndoielile noastre decât cultul țării noastre? Citindu-i istoria, am avea mai multă ispită prin trecut, ne-am prețui mai mult prezentul și am spera mai mult de la viitor, căci analele noastre ne-ar arăta vederat că providența niciodată nu ne-a lipsit și ...
Mihai Eminescu - Codru și salon
... Mihai Eminescu - Codru şi salon Codru și salon de Mihai Eminescu I Zadarnic fete mândre zâmbind cutreier sala Și muzică-i și visuri și farmec îndelung. În ochii unui tânăr sădită e răceala Și note cât de blânde în inimă-i n-ajung. Amicul cel de-o vrâstă păharul lui îl împle Și-l cheamă și pe dânsul la masa unde beu; Pe mânile-amândouă el ține a lui tâmple, Se uită pe fereastă cum ninge-ncet... mereu. Se ... vede ierburi nalte în mândră zi cu soare. Crescute-ajung la brâul unei copile. Lin Prin iarba mare trece ș-aminte luătoare Plivește flori albastre și fire de pelin. Cunună împletește, o-ncaieră sălbatec În pletele îmflate, în părul încâlcit Și ochii râd în capu-i și fața-i e jeratec  A lanurilor zână, cu chip sumeț, răstit. Apoi în codru trece și cântă doina dragă. Sălbatec este glasu-i, vioi, copilăros, El sună-n codru verde, trezește lumea-ntreagă, Picioarele-i desculțe îndoaie flori pe jos. ,,Ah ... o vargă lungă. O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur se înalță, cu sete ea-l alungă, Cu mâna crengi îndoaie și ...
Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească
... ghintuite Toate prin păreți lipite. • • • • • • • • • • • • • • • • Apoi stai de socoteai Și-n rost nu puteai să-i dai Vedeai casele d-o parte Numai de arme-ncărcate. D-altă parte te uitai Și la el și înghețai Că-l vedeai cu-n hîrz străin Nu-și semăna a creștin. Cîndu-l auzeai vorbind Încremeneai tremurînd, Din damuit și din chiafîr, Și din as și din caldîr, Nu-l mai puteai potoli Nici a-l mai înconteni. • • • • • • • • • • â ... îmbrăcați, Cu niște mintene scurte Numai pîn' la brîu făcute, Cusute cu găitanuri Și la brîie iataganuri La cap turcește legați Cu șalvari largi încălțați. Și cuta pîn' la genunche Cu găitanuri pe muche, Cu iminei în picioare Și cu genunchile goale, Cu mînicile sumese Și prin mîni gloanțele dese, Galeonii, le zicea, De lîngă el nu lipsea. • • • • • • • • • • • • â ... Și la cap legat turcește ; Ca galeongii dinpreună Și ...
Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)
... i turba. Ura-i îmi era pace și dragostea-i osândă, Rece-ntr-a ei mânie și foc când era blândă; Ce-amestec și într-însa, și-n mine volbura! Eu o iubeam, — o groază mă trăgea înapoi; Ea era a mea viață! și ce viață-ngrozitoare! Voiam... Dar pentru mine nu era voi, Vream s-o urăsc... mi-era o muncă-omorâtoare. Îmi imputa vini ce nu le ... veci mă otrăvea, Năpastea îndrăcită rânjea pe a lui față. În veci fără de moarte; În veci se omora, Se-ncolăcea în toarte Și-n veci mă blestema. VII Atunci eu lângă mine văzui două ființe Nevinovate, -ntocmai așa precum eram; Lor le era ocară a mele suferințe, Și la acea năpaste mai rău mă chinuiam. În veci a lor necinste mie mi-era durere Și-n veci fără de voia-mi eu le eram fatal; Însă tovărășia mi-era o mângâiere În muncile-mi schimbate în locul infernal. Prieteșug în ... Ș-a tristului meu suflet icoane credincioase Isprăvi avea destule, dar șir nu mai ținea. Lumea se învățase să m-aibă pentru sine, Și orice obosire sau muncă pentru mine Mi-era o mare vină --
Gheorghe Asachi - Giudecată nouă a lui Paris
... nouă a lui Paris de Gheorghe Asachi Între timpul vechi ș-acuma, oare cine nu-nțălege Că e mare diferire la nărav, la gust și lege? Plin de gară și proțesuri neastâmpăratul om, Astăzi pentru milioane, dar atunce pentr-un pom. Ca femeia-atunci și zâna Să se laude au voit, De aceea s-au sfădit Iuno, Venus și Atina. Pentru asta, la un munte, care Ida se numea, Unde Paris, păstor tânăr, turma sa de oi păștea, Au venit pe-ascuns tustrele, Ca ... Și la mai mândră femeie Dorit pomul ca să deie. Deci l-acela păstorel, Tânăr, blând și frumușel, Toate zânele jaluze Se ruga prin ochi și buze. Una minte-i giuruia, Alta averi i hărăzea, Iar a treia mult favor La frumuseță și l-amor. Abia Paris au ochit Pe-ntriita cea minune, Avere-au disprețuit, N-au voit înțelepciune, Ce frumuseței pom au dat. Însă azi, Un ... fermecat, Zân-a treia au intrat. Era asta grăsulie, De ani nu pre timpurie, Era-n rochie strălucită, Dar la față cam urâtă, Și în spate, ascuns de vel, Firea-i dădu un muncel. Mare nas, cam roșă coamă, Dar de tot îmbrilantată,
... Giur că vin să-mi trag osânda, să te scap de-a lui urgie! Tăcând îl îmbrățoșază amicul cel credincios, Tiranului se supune și-ntră-n a lui închisoare; Cela alt atunci purcede și în timpul prețios Repede asigurează soarta giunei surioare. Prin plinirea îndatorirei a lui cuget se împacă, Iute îndărăt se-ntoarnă, ca terminul să ... de la codru a sa plută, Că salbatică cea apă e în mare prefăcută. În genunchi mizerul cade, lângă valul întartat, Plânge, roagă și suspină, mânele la ceri întinde: Te rog, Zeule,-nfrânează cursul râului turbat! Orele sunt fugătoare și trecut-au de merinde, Soarele va să apună; de n-agiung pănă în sară, Pentru mine fără culpă bun amicul va să piară! Înfiorarea a ... val pe val mână nainte, Dar mai iute se strecoară clipele necontenit. Atunci el s-îmbarbatează, pe amic având aminte, Se aruncă-n sânul apei și luptând peste măsură Cu braț foarte o dispică și un zeu de el se-ndură. Agiungând la mal se-nchină geniului scutitor, A lui pas înaripează, când de oameni răi o ceată ... ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... lor atunce se bucurau cu toți, Părea că vro comoară ascunsă au găsit. Deci judecă tu însuți cum trebuie să-mi pară, Când sunt din așa neamuri slăvite și înalte, Să văd c-am ajuns astăzi necăutat să fiu, Și nebăgat în seamă ca cel mai ne-nsemnat? FILARET: A supărării tale am înțeles pricina. Acuma să-mi dai voie să-ți spun ... al statului venit? Cu pilda ta-ndemnat-ai pre oameni la virtute Stârpind prin sfaturi bune năravurile rele? Știi a-ți păstra curate și cugetul și mâna? Nu-ți sunt supărătoarea celor săraci lacrimi? De ești drept, nezavistnic, îndurător și blând, De crezi că e ca tine fieștecare om, Atunci cu bună seamă poți zice că ești nobil, Poți crede că cu Ector și cu Ahil ești rudă; Cezar și Alexandu și toți bărbații mari Că-ți sunt strămoși socoate-i de-ți plac și de-i voiești. Dar nu te folosește de-ai fi chiar fiu de rege, Când n-ai întru năravuri de-un câine osebire. Pe Neibuș ... vechii tăi strămoși. Nu-i cea întâi moșie și
Alecu Donici - Pietrenii și Bistrița
... Alecu Donici - Pietrenii şi Bistriţa Pietrenii și Bistrița* de Alecu Donici Pietrenii au ieșit cu totul din răbdare, Nemaiputând a suferi Ei pagube struncinătoare, Pe care nu putea feri: Pentru ... Așadar, târgul tot, odat' s-au sfătuit Să deie jalobă la Bistrița cea mare, Prin care arătând dovezi lămuritoare De păgubirile ce mulți au suferit Și sufăr mai necontenit, Zicea: "Că pe Cuejdi, precum pe Bistrițoară*** Nici într-o primăvară Nu se stăvesc cu moară; * Și case cu zăplaz, ba uneori și vite Le sunt primejduite." Deci dar, ei socotind că Bistrița cea mare Va face celor mici căzuta înfrânare, Ca una ce folos de obștie aduce ... au văzut? Pe însăși Bistriță, răpitul lor avut, Trecând cu valuri plini de spume! Iar un bătrân cu minte Au zis către un alt șoptind așa cuvinte: — Eu știu mai de mult, că oamenii în lume Asupra celor mici dreptatea nu-și găsesc: Când ei cu cei mai mari răpirile-mpărțesc. Note Locuitorii unui târg de acest nume și
Iacob Negruzzi - La pârâu (Negruzzi)
... Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Ce copilă dulce, cufunzi cu a ta privire În limpedele unde a cestui lin pârâu Și uiți făr’ încetare, pierdută în gândire Cum apa cristalină oglindă chipul tău? La mine ah, te uită, în ochiul meu privește, Citește-n al meu ... ce arde de amor Și vezi adânc într-însul cum lin el oglindește Imaginea ta dulce de mii și mii de ori. Pârâul curge, curge și unda-i nu s-oprește În care dinioarea tu chipul ți-ai văzut Și apa trecătoare în taină te-amăgește Dintr-însa chipu-ți dulce în grabă s-a pierdut, Dar sufletu-mi statornic etern nu va ... ntr-însul s-a oprit Și anii ce se schimbă și timpul ce tot merg Din el nu pot s-alunge un chip așa
Ion Luca Caragiale - Boul și vițelul (Caragiale)
... Ion Luca Caragiale - Boul şi viţelul (Caragiale) Boul și vițelul de Ion Luca Caragiale Un bou, ca toți boii puțin la simțire, În zilele noastre de soart-ajutat... Învață la școală cartea de cetire ... de multe, chiar și de talent... Printr-o bună școală, rafinezi natura: Din vițel poți scoate un bou eminent. Nu încape vorbă, între animale, Un așa specimen greu să mai găsești Să citească zilnic feluri de jurnale, Rumegând atâtea știri politicești. Astfel, eminentul, în curent cu toate, Iată, pe nepotu-i ... tânăr l-a-ntâlnit: „Unchiule, cum mergem?â€� — „Excelent, nepoate! A mai grea problemă s-a și resolvitâ€�. „Unchiule, iar glume!â€� — „Ba deloc, băiete! Sunt de-acord cu toții, foarte sigur știu... Și m-ascultați pe mine, eu citesc gazete: Tu nu știi nimica, ești un agiamiu. Mă-ndoiam eu însumi: m-am convins în fine, C-am ...