Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ

 Rezultatele 1571 - 1580 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.

Alecu Donici - Păstorul și țânțarul

... țânțarul de Alecu Donici Păstorul liniștit Dormea la umbră vara pe câini nădăjduit; Iar șarpele din iarbă, cu limba-i pierzătoare, Era acum aproape păstorul omoare. Dar un țânțar, de milă pătruns și îndemnat, Pe somnoros în frunte Așa l-au înghimpat, Încât, sărind el iute, De șarpe el s ... au turtit. Un slab pe un puternic când vrea ca -l trezească La adevăr de care el nu e bucuros, Prin buna faptă poate se primejduiască, Ca

 

Gheorghe Asachi - Junele și bătrânul

... Asachi Fabulă De la shoală, de la carte, Dezertând un june, cere Și pretinde s-aibă parte Și de titluri și de-avere, Ce rar câștigă-n lume Prin știință și bun nume. La bătrân, ce-l vede-n drum, Zisu-i-au: O, tu, în care Strălucește minte mare ... Mă învață oare cum Aș pute capăt bani, Moșii, titluri și țigani? Dar bătrânul atunci zice: Fătul meu, spre-a fi ferice, nu pierzi nici o minută, Lucră, patria agiută Și pre cel neputincios, C-asta-i lauda și folos! Așa viață nu îmi place! -nveți intrigi de a face! Supărare ș-asta cere! Îmi va fi mai de plăcere Ca capăt bun venit Fără

 

Grigore Alexandrescu - Mielul murind

... murind de Grigore Alexandrescu Fiu al unui berbece care de mult murise,         Un miel se bolnăvise,         Mușcînd din întîmplare         O-nveninată floare         Sau iarbă, nu știe;         Destul că a lui moarte         Nu mai era departe. Acum el își făcuse datoriile toate Cîte și le fac mieii în ceasul ... fătul meu? Spune tată-tău, dragă, că viu curînd și eu, Căci pe această lume nu mai aștept vrun bine!“ „Dar ce -i răspunz, mamă — întrebă micul miel —         De-mi va face-ntrebare         Despre a turmei stare?         Tu știi bine că el         Iubea ... ce prea rău o tratează. Mai spune-i că ciobanul a pus pe un nepot, Ce tată-tău-l cunoaște, îngrijitor la turme, Ca stîrpească-abuzul și relele curme; Atîta spune-i numai și-nțelege el tot.“ După acei din preajmă care îi ocolesc, Poți judeca prea lesne pe cei ce ...

 

Mihai Eminescu - Și dacă...

... Mihai Eminescu - Şi dacă... Și dacă... de Mihai Eminescu Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte te am Și-ncet te apropii. Și dacă stele bat în lac Adâncu-i luminându-l, E ca durerea mea s-o-mpac Înseninându-mi gândul. Și dacă norii deși se duc De iese-n luciu luna, E ca aminte

 

Alexandru Vlahuță - Sfântă muncă

... de Alexandru Vlahuță Sfântă muncă e aceea Ce răsplata-n ea-și găsește. De-nțelegi tu asta, cheia Fericirii tale-o ții. Urgisit de toți fii, Tu de-a pururea iubește, Iar ca trăiești în pace, Nimic lumii nu-i cei, Binele te-nvaț-a-l face Ca

 

Mihai Eminescu - Cântec vechi (Eminescu)

... Eminescu - Cântec vechi (Eminescu) Cântec vechi de Mihai Eminescu Vino, scumpă, de privește Dorul tău cum mă muncește. Nici defel cum nu mă lasă Nici intru sara-n casă, Ci din așternut mă scoală, Ca pe-un pătimaș de boală, Și mă face de alerg Neștiind pe unde merg. Când în zori de dimineață, Mă visez cu tine-n brață ... dezmierd. Ars deodată sar din pat, Singurel m-am deșteptat, Suspinând și amețit, Mă simt mai nenorocit. Sunt de carne, nu-s de fier! Ce fac ca nu pier. Căci rănit sunt de amor, De nici tăiesc, nici nu mor: Somnul meu nu este somn, Nici pe mine nu sunt domn. A ...

 

Anton Pann - Ce zic oamenii de mine

... Cam prea defăimat de lume. Te pun în rînd cu nebunii Și mai vîrtos te zic unii Că ești un bețiv în formă, Bei pînă te adoarmă. Alți te zic lup cu bărboaie, Schimbat în piele de oaie. Si alți în vers-uri te cîntă Că numa vorba ț-e ... bine Ce vorbește fiecine : -Ha, ha, ha, rîzînd îi zise, Aste crez că nu sînt vise. Dar de n-ar vorbi neștine De un cardinal ca mine, De un ca tine, Pacală, Flecar fără de zăbală, Lumea o sâ se pornească Ca te ponosluiască ! Asta, cum zice cuvîntul, Este de cînd e pămîntul, Cel slab, pre cel cu putință, Cel prost pre cel cu știință A ...

 

Ștefan Octavian Iosif - E mult de-atunci...

... Iosif - E mult de-atunci... E mult de-atunci... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție E mult de-atunci... e mult, nepoate, Și ca prin vis le văd pe toate... Hei ! te miri, te cutremuri De cîte-au fost nainte vremuri...   Și-i mult, e mult de-atunci, nepoate ! Intrase sabie în țară... Zaveră... ciumă... jaf și pară ... ai mei cu toții, Și tot ce-aveam prădară hoții   Și turcul stăpînea în țară... Cum am scăpat și eu cu zile Nici aș putea -ți spun, copile... Pesemne pronia cerească, Voind ca mă pedepsească,   Mi-a dăruit pedeapsa-n zile... Că, uite, vremurile-acele De-au fost amarnice și grele, Dar inimi drepte, credincioase, Vin ...

 

Mihai Eminescu - Egipetul

... aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc, Flori juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblânzite-n cuiburi, distind penele alese, Ciripind cu ... de giganți - Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție! Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare lucească într-un lanț Și pară răsărită din visările pustiei, Din năsipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele epopeea unui scald. Se-nserează... Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își ... fi snopuri gigantici de lungi sulițe de-argint, Toat-a apei, a pustiei și a nopții măreție Se unesc -mbrace mândru veche-acea împărăție, ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

... au săpat-o sistemele ardelenilor, aceste închipuiri singuratice, care, în lipsă de realități, s-au aruncat în ideologii . Jurnaliștii moldoveni au strigat: "Frate Ioane, vorbește putem înțelege și noi, poate că vorbiți bine pe la d-voastră; scrie pricepem și noi bunătățile și frumusețile ce gândiți..." Jurnaliștii și criticii au zis: "Vă rătăciți, și rătăciți inimile și mințile românilor cu cimilituri fără noimă ... născuți; jurnaliștii și criticii moldoveni nu vor lipsi a întrebuința dritul lor de proprietate asupra scrierilor în toată întinderea dritului roman, care, latinește, ca ne înțeleagă Ardealul, se zice: jus utendi et abutendi . Cu aceasta nu credem a fi români răi, nici care cearcă neunirea. Naționalitatea și ... se slăbesc cu critici literare și nu se întăresc cu feticismul persoanelor. Norocire că în Moldova se găsesc critici, adică oameni care se uită înapoi, vadă ce au făcut pedanții, și se uită înainte, vadă ce vor mai face pedanții și în care râpă de ridicol ne vor arunca; fără dânșii românia ar fi o adunătură de pedanți de ... unei societăți, pentru îndemnarea și ajutorul învățăturii tinerimii, societatea își păstrează banii și simpatiile numai pentru tinerii români, ce-și dovedesc baștina. Am fi dorit

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean

... l aprinde, a-i da hrană mă silesc. Dar pe om și-a lui natură destul nu ai cercetat De voiești fiu ca râul care curge ne-ncetat. Acel râu trece pe-o vale, pe câmpie, pintre flori, Iar prin relele vieții e mai greu te strecori: Prozaice umilințe nu pot a le înfrunta. Tu vezi vremile de astăzi. Te-ntreb dacă muza ta, Poftită la tribunale, ar ... prigonitorii cu nimic s-au pomenit? La voi sunt mai domoli oameni, ei nu s-ating de nimic: Aicea dau de nevoie, orice mă încerc zic. De voi cânt eroismul bunilor noștri strămoși, Aud o sută de glasuri: "Ce? noi suntem ticăloși? Numai cei vechi îți plac ție? Prilejul s-a-nfățișat ... te-ai pornit? Lăudând faptele bune, arăți, și învederat, Că nu suntem de aceia! Pe noi tu ne-ai satirat!" Căci dumnealor știu prea bine, ca oameni care citesc, Că în lauda virtuții acei răi se osândesc. De ar fi o mulțumire te vezi în tipar dat, Și pe uliți câteodată cu degetul arătat, S-auzi: ăsta e cutare! apoi eu te-aș ferici Pentru scrierile tale ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>