Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CÂND
Rezultatele 1621 - 1630 din aproximativ 2514 pentru CÂND.
Ion Luca Caragiale - Cronica de joi
... și Dumitru să-i ajute a nu avea nevoie de nici o profesie liberală, făcându-i proprietari — profesie eminamente conservatoare. În momentul când fac această dare de seamă, mama, gemenii, tatăl și moașa se află bine, în afară de orice pericol. II Luni seară, plecând din Iași, am ... D. Lascar Catargiu și-a luat cu multă politeță seara bună, și ne-am retras fiecare să ne culcăm. E greu să dormi când spiritul îți este încă plin de o extraordinară impresiune. Oboseala m'a biruit totuși până să nu trecem de Bârlad. Am adormit cu ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX
... sarisfacție înapoi și să caute a-și da seama de bogățiile îngrămădite — e un fel de catagrafie, care trebuie făcută neapărat din când în când. Aci vine rolul criticului și istoricului. Noi credem că a venit vremea să facem această catagrafie. Sfârșitul veacului se apropie; trebuie numaidecât să ... acel mirific monument de pe splaiul râului „cu apă dulce, cine bea nu se mai duce", pe care îl numim Palatul Pașilor Pierduți, fericiți când nu ne pierdem acolo decât pașii? Cine e acela care nu așteaptă cu nerăbdare atât marea frescă a Ateneului Român, cât și marele ... zice patriarhul de la Ferney, cum zice marele și nemuritorul Voltaire? Și cine n-ar fi în stare să strige: sacrilej! de trei ori sacrilej! când ar cuteza cineva să se atingă de bisericuța Stavropoleos, modest ascunsă la spatele giganticului Palat al Telegrafelor, Telefoanelor și Poștelor — și acela o minune ...
Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)
... nu ies. Prin aerul de noapte, puternic, rece, des, A lunei adormite pătrund razele rare În temnița din pieptu-mi trezind gândiri amare. Când somnul, frate-al morții, pe lume falnic zace Cu genele-i închise, cu visele-i de pace, Când palida gândire prin țara morții trece, Și moaie-n visuri de-aur aripa ei cea rece Cu-aghiazima cea dulce a lumii frunte ... mai proști ca voi în bine. De ce n-aveți voi minte? Deschideți ochii voști, Vedeți că sfânt și bine sunt numai pentru proști? De când sunteți în lume, a esistat dreptate Și pentru voi? Dar greul voi numai îl purtarăți, Voi v-ați hrănit dușmanii, i-ați apărat ... e egoist, Vrea toate pentru sine, nimica pentru alții; Dacă trăiește bine, dar fără ca să lase Ca și-alții să trăiască Â e mare. Când un popol Începe a fi nobil și generos în cuget, Atunci a lui cădere și moarte sunt aproape, Căci numai răul ... Dumnezeu e pusă În lume. O, Satan! geniu al desperării! Acum pricep eu gându-ți, căci zvârcolirea mării Trăiește-acum în mine. Pricep gândiri rebele ...
Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)
... Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane) Hatmanul Baltag [1] de Nicolae Gane În vremea de demult pe când cucoanele se numeau jupânese, iar boierii mergeau la Divan cu călămările în brâu, trăia în țara de jos a Moldovei un tânăr boier ... de pahar și vânători de meserie. Ei asemine purtau mintene albe, însă de-o abÅ• mai proastă, și ciubote de iuft, cu talpa mai groasă. Când hatmanul Baltag suna din corn în zori de ziuă pe vârful dealului, cei doisprezece ciraci ieșeau grabnic în calea sa, cu durdele în spate și ... părintelui ei, sau ar fi căzut leșinată după obicei, desigur pe spetele bătrânului vornic Smereanu ar fi jucat baltagul hatmanului. Însă buna copilă stătu smerită când se înfățișă pețitorul cu cererea din partea hatmanului Baltag; apoi se retrase tăcută în odaie, spre a vedea pe fereastră viind logodnicul ei ... mici hătmănițe; și așa în fiecare an rând pe rând, se înfățișă câte un hătmănel, câte o hătmăniță, ba uneori și câte doi împreună, pănă când numărul odraslelor lui Baltag se înmulți la doisprezece. În fiecare zi de naștere mama soacră găsea de bănuit și de cârtit cum că se zdruncină
... Titu Maiorescu - Neologismele Neologismele de Titu Maiorescu 1881 Au trecut 14 ani de când pentru întâia oară s-a arătat în Convorbiri literare o direcție critică în contra limbii obișnuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii ... la toate schimbările de teama schimbărilor celor rele sau pripite. Iar fără conlucrarea episcopilor nu ne putem aștepta la nici o reformă în biserică. Dar când vedem cu ce ușurință s-au pus neologiștii la lucru întru ale sfintelor scripturi și au îndrăznit să știrbească minunata traducere a Bibliei ... Dumnezeu zise lui Noe: fă-ți o arcă din lemn de gofer, că eu voi aduce deluviu; Invaziunea Canaanului; Circumciziunea, și altele și altele; sau când găsim în Oratoriul Melchisedek, care își propune „a da expresiunilor și prin ele ideilor mai multă chiaritate, ezactitate și precizitate decât în traducțiunile anterioareâ ...
... tainice, porniri entuziaste care îl fac a uita suferințele trecutului și a visa zile de iubire, de vitejie. Lui îi place, când vine primăvara cea verzie, a se întinde pe iarbă, a se rătăci prin lunci și codri, a cânta și ... ce exprimă jalea unui trecut de mărire și aspirarea către un viitor măreț. Frunza verde ce încunună cântecele poporale servă totodată de caracteristică cântecului. Astfel, când subiectul este eroic, când el cuprinde faptele unui viteaz, poetul alege frunzele de arbori sau de flori ce sunt în potrivire cu puterea și cu tinerețea, precum frunza de ... bujorul. Cântecele de iubire se încep cu frunzele de lăcrimioară, de sulcină, de busuioc, pentru că aceste flori, după crederea poporului, au o menire fermecătoare. Când e cântecul de durere sau de moarte, el preferă frunzele de mărăcină, de mohor etc. În legendele și în baladele unde figurează copile frumoase, acestea ...
Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului
... Ci mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: ,,Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți ce am visat De când m-am culcat? O șoapta de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om ... de zi Manea se trezi, Ș-apoi se sui Pe grad de nuiele Și mai sus, pe schele, Și-n câmp se uita, Drumul cerceta. Când, vai! Ce zărea? Cine că venea? Soțioara lui, Floarea câmpului! Ea s-apropia Și îi aducea Prânz de mâncătură, Vin de băutură. Cât el o ... De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și-n văzduh săreau Dar pe loc cădeau, Și unde picau Trupu-și despicau. Iar bietul Manole, Meșterul Manole, Când se încerca De-a se arunca, Iată c-auzea Din zid că ieșea Un glas nădușit, Un glas mult iubit Care greu gemea ... sună din el deosebite arii, unele vesele, iar cele mai multe melancolice și foarte expresive. Un călător străin, muzician de mare talent, zice ,,că adeseori, când cineva umblă în munții țărilor române, el aude în depărtare un fluier păstoresc ce sună cu dulceața un cântec de dor. Atunci el se oprește ...
Ion Luca Caragiale - Câteva păreri
... ci fiindcă e copilul lui Shakespeare, care era un tată zdravăn. Ei! vezi, asta este lucrul pe care n-ar trebui să-l uităm niciodată când vorbim despre produceri intelectuale: ta-len-tul, și tocmai de el nu pomenim niciodată. O operă de artă este o ființă, căreia insuflătorul de viață ... nu i-ar opri mâna; căci ființa în care lovește cazmaua doarme ascunsă, n-are încă glas să strige. Ea a adormit de când cei din urmă ochi pricepuți și-au întors privirile de la dânsa; dar la cea dântâi privire a altor doi ochi pricepuți, ea ... sonoritate e totdeuna gata să ne mângâie sufletul până în cele mai profunde și tainice cute. Ia să vedem noi cum răsună acest nobil instrument când îl atinge arcușul. Ia să auzim Sonata Lunii! Să ascultăm!... Ei!? Strălucit-au vreodată așa de dumnezeiește razele reci ale lunii cum strălucesc aceste luminoase ...
Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice
... asigurându-mă că voi fi primit îndată de Maiestatea Sa. — Mâine, zise el, avem consiliu la regele. Găsiți-vă în salonul adiutantului de serviciu când vom ieși de la Maiestatea Sa, și vă voi introduce eu însumi. „Vă mulțumesc, dnule general, de această amabilitate, răspunsei, și totodată vă exprim ...
Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin
... mână și mă cheamă: Eu vreau să cânt lui Dumnezeu În liniște, singurătate, Căci răul veninos mă roade, Pân-într-a inimii adâncuri, Când șed în fruntea boierimii Și mă simțesc pierdut și singur În curtea judecătorimii; Și alte glasuri mi s-aud Atunci în zgomotoasa curte, Și dorul ... vorbe sfinte, vorbe line El toarnă-n inimi necăjite Și la izvoare vii, senine Își duce oile trudite... De ce atunci nu m-am născut, Când El cu noi a viețuit, Când jertfă lumii a căzut Și de necaz ne-a izbăvit?... De ce amarul crucii Tale, O, Doamne,-n sine eu nu ... Lui Dumnezeu, ce vine-n mănăstire! Dar cine oare din întreg lăcașul E vrednic de a da povățuire Acestui cântăreț vestit și sfânt, Când nouă ni-i povață-al său cuvânt?" Dar iată din călugărime-un frate, Un stareț iese, aspru la vedere, Și aspre-i sunt cuvintele-ndreptate ...
Alexei Mateevici - Ioan Damaschin
... mână și mă cheamă: Eu vreau să cânt lui Dumnezeu În liniște, singurătate, Căci răul veninos mă roade, Pân-într-a inimii adâncuri, Când șed în fruntea boierimii Și mă simțesc pierdut și singur În curtea judecătorimii; Și alte glasuri mi s-aud Atunci în zgomotoasa curte, Și dorul ... vorbe sfinte, vorbe line El toarnă-n inimi necăjite Și la izvoare vii, senine Își duce oile trudite... De ce atunci nu m-am născut, Când El cu noi a viețuit, Când jertfă lumii a căzut Și de necaz ne-a izbăvit?... De ce amarul crucii Tale, O, Doamne,-n sine eu nu ... Lui Dumnezeu, ce vine-n mănăstire! Dar cine oare din întreg lăcașul E vrednic de a da povățuire Acestui cântăreț vestit și sfânt, Când nouă ni-i povață-al său cuvânt?" Dar iată din călugărime-un frate, Un stareț iese, aspru la vedere, Și aspre-i sunt cuvintele-ndreptate ...