Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru EA
Rezultatele 1761 - 1770 din aproximativ 2472 pentru EA.
Alexei Mateevici - Cuvintele credinței
... De vrei să-l urmezi — apoi fugi de păcat Și sufletul tău îl păstrează curat. Dreptatea pe lume nu-i sunet deșert, Își are ea rost în viață: Cei drepți și-n robie norocul nu-și pierd, Viața așa ne învață. Acest adevăr pentru noi îi ascuns, Dar pruncii cei ...
Alexei Mateevici - Dorul (Mateevici)
... și nume, Numai voi ați plâns și eu Taina sufletului meu. Drăgulița primăvară A sosit voioasă-n țară, Mi-a adus ea mândrul soare Ș-un sân plin de lăcrimioare, Mi-a adus o luna plină, Ca s-o scald eu în lumină. Lunca râde ...
... înțelepciune, Izvor al vieții și Părinte, Dăruitorul celor bune! Dreptatea Ta hotărâtoare Binevoit-a să-mi coboare Spre moarte firea vecinic vie, Ca ea din haina pământească Prin moarte să se slobozească Și iar în slava Ta să vie! O, Duh Preasfânt și negrăit! Eu știu că-a ...
Alexei Mateevici - Eu cânt Eu cânt de Alexei Mateevici Eu cânt pe-acei ce-n jug și chin Pe-a lor spinare țara țin, Cari în robie și necaz Voinici, puternici au rămas! Vânjoși, înalți, ca fierul tari, De soare arși, bătuți de vânt, Brăzdează harnicii plugari Al țării lor mănos pământ. Din plug pe toți ei îi hrănesc, Vărsând pâraie de sudori, Dar tot puterile le cresc; Pe-acești puternici muncitori Eu cu mândrie-i cânt!... Eu cânt pe-acei ce pân' acum, Fără cărare, fără drum, În noapte rătăciți au stat, Nădejdea însă n-au lăsat; Pe-acei ce tare, neclintiți, Oftând amar din când în când, Întreaga lume-au sprijinit, În urma plugului mergând; Cari focul vieții nu l-au stins În pieptul lor de fier făcut, Și cât de mult n-am plâns, Tot alte zile-au prevăzut, Pe-aceștia eu îi cânt!... Eu cânt, căci văd că ele vin Acele zile de senin; Eu cânt, căci văd de-acum că piere A țării veșnică durere; Eu cânt, căci văd necazul frânt, Ș-aud plugari în zori cântând, Nu doine de amar, de dor, -- Înviorarea țării lor... Și glasul vieții ascultând, ...
Alexei Mateevici - Fecioara din Nazaret
Alexei Mateevici - Fecioara din Nazaret Leagănul ei l-au umbrit Ale Palestinei ramuri, În Sion a strălucit Cea Slăvită-acum de neamuri. Crinii albi, ai Idumeii Puși au fost să-i înflorească, Și porumbul Iudeii Cu aripa s-o păzească. Presimțiri de soarta sfântă, De cereasca proslăvire A avut Fecioara blândă Și-a primit-o cu smerire. Martie
Alexei Mateevici - Hristos în biserica Ierusalimului
... ascuțite. Și grinzile înalte De jos de-abia se văd, Ușorii stâlpi în aer, În raze se prevăd. Când ziua albă-nuntru Strălucitoare cade, Cum ea de-odată-nvie Lumina minunată, Încât și cel mai negru, Întunecos și rău Și cel mai vrednic suflet Vedea pe Dumnezeu În mijlocul acestor Lumini ...
Alexei Mateevici - Hristos pruncul
Alexei Mateevici - Hristos pruncul Hristos pruncul de Alexei Mateevici Fecioara-Mamă Îl umbrește, Spre Fiul-Dumnezeu plecată, Și sfânta dragoste-i lucește În fața Ei, cea luminată. Iar El, prevĂ©dere adâncă, Senin se uită înainte, Și vede lumea cea nătângă, Ce pe arginți la chin îl vinde. Decembrie
Alexei Mateevici - Limba noastră
Alexei Mateevici - Limba noastră â†� Imnuri naționale Limba noastră de Alexei Mateevici Actualul imn de stat al Republicii Moldova (începând din anul 1994). Muzica a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pâinii, Când de vânt se mișcă vara; In rostirea ei bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Limba noastră-i frunză verde, Zbuciumul din codrii veșnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfeșnici. Nu veți plânge-atunci amarnic, Că vi-i limba prea săracă, Și-ți vedea, cât îi de darnic Graiul țării noastre dragă. Limba noastră-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și citindu-le 'nșirate, - Te-nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slava-n ceruri, Să ne spiue-n hram și-acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastra-i limbă sfânta, Limba vechilor cazanii, Care ...
Alexei Mateevici - Mântuirea Mântuirea de Alexei Mateevici Se risipise al binelui cuvânt Din mintea-nnegurată de păcat; Dar miluirea Ta ne-a mângâiat Cu așteptarea ceasului cel sfânt. Prin mila Ta cea sfântă dat ne-a fost Să Te zărim în patul Tău smerit, Departe-n luminosul răsărit, De unde-ai arătat al vieții noastre rost. De unde-ai revărsat viață nouă-n noi Și ne-ai trimis lumina Ta din cer Spre-a mântui viețile ce pier, Mult necăjite-n rele și nevoi. Și cum o zare lină într-un pustiu Se-nalță și tot crește luminând, -- Așa pătrunde-n minte și în gând Credința într-aceia cari Te știu. La strălucirea stelei din senin, Trezitu-s-au nădejdile pe rând, S-au luminat și inimă și gând, Cu Tine s-a-nfrățit tot sufletul strein. La-mpărăția dragostei de veci Adus-au toți Puternicului dar, Ștergând și urma lacrimii de-amar Și-nfierbântându-și gândurile reci. Altar frumos ți-ai ridicat în ei Punându-i jertfă inima din piept, Spre liniștirea sufletului drept Și spre-a-ndrepta pe oamenii cei răi. Și fumul sfânt ce suie-ncet ...
... drum Te du, unde te cheamă al minții tale zbor, Desăvârșește-ți roada gândurilor de dor Și n-aștepta răsplată a trudei nicidecum. Ea este-n tine. Tu-ți ești înaltul tău județ Ce aspru-ți hotărăște al muncii tale preț. Ești mulțumit, artiste, ne-ndoios?... Atunci Copilăroasa gloată ...
Alexei Mateevici - Prorocul Prorocul de Alexandr Pușkin Traducere de Alexei Mateevici Ardeam de sete sufletească Într-o sălbatică pustie Și o ființă îngerească Mi s-a ivit în cale mie. Cu șase aripi, luminoasă, Ușor de ochi mi s-a atins, Ca la o pajură sperioasă Vederea mea mi s-a deschis; Urechea mea mi-a pipăit Și vuiet mare-am auzit: A cerului cutremurare Și zborul îngerilor sus Și a juvinelor de mare Mișcări: întors, rămas și dus. Și serafimul luminat Deasupra gurii s-a plecat, Mi-a scos răutăcioasa limbă, Deșartă,-n veci nedreaptă, strâmbă, Și limba șarpelui-nțeleaptă Mi-a pus cu mâna sa cea dreaptă. Apoi cu sulița de foc El pieptul mi-a deschis pe loc Și inima tremurătoare Mi-a scos cu mâna grăbitoare, În locul ei cu repejune Mi-a pus un arzător cărbune. Ca mort eram eu în pustie Și-un glas de sus strigat-a mie: "Proroace, scoală, vezi ș-auzi, Cunoaște voia mea cea sfântă Și-n mintea celor orbi și muți Cuvântul ...