Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UN
Rezultatele 1901 - 1910 din aproximativ 2265 pentru UN.
Mihai Eminescu - Și era ploaie cu senin...
... senin... de Mihai Eminescu Și era ploaie cu senin Senin cu ploaie, Salcâmii ramurile-nclin Și le îndoaie. Acuma toți ei înfloresc De primăvară Ș-un dulce miros răspândesc În dalba sară. Un mândru soare scânteind Pe bolta-albastră El bate ploaia șiroind Pe-a ta fereastră. Și-n haină albă tu apari Cu pasuri line ...
... pe sus își poartă nasul, Disimulându-și mutra, gândul, glasul... Cu toți vorbesc și nimeni nu ascultă. Și eu intrai. Mă vezi rărindu-mi pasul. Un vers încerc cu pana mea incultă. Pe masa ta așez o foaie smultă, Ce de când e nici n-a visat Parnasul. Spre ...
Mihai Eminescu - Amicului F.I.
... Amicului F. I. de Mihai Eminescu Visuri trecute, uscate flori Ce-ați fost viața vieții mele, Când vă urmam eu, căzânde stele. Cum ochiul urmă un meteor, V-ați dus cu anii, ducu-vă dorul. Precum cu toamna frunzele trec; Buza mi-e rece, sufletul sec, Viața mea curge uitând izvorul ... calea vieții mele, O buhă care, țipând a jele, Bântuie urma unui mormânt. Viața-mi se scurge ca și murmura Ce-o suflă-un crivăț printre pustii, Mă usc ca crucea pusă-n câmpii Și de blesteme mi-e neagră gura. Îmi târăsc soarta ca un vultur Ce își târăște aripa frântă, Viscolul iernii moarte îi cântă, Moarte, îi râde tot de-mprejur. Am uitat mamă, am uitat tată, Am uitat ... mi beată. Numai prin caos tu îmi apari, Cum printre valuri a navei velă, Cum printre nouri galbena stelă, Prin neagra noapte cum un fanar. Te văd adesea frunte senină Ca și gândirea lui Dumnezeu, Sufletu-ți arde-n sufletul meu C-o flamă dulce, tainică, lină. Gândind la ...
Mihai Eminescu - Amicului F. I.
... Amicului F. I. de Mihai Eminescu Visuri trecute, uscate flori Ce-ați fost viața vieții mele, Când vă urmam eu, căzânde stele. Cum ochiul urmă un meteor, V-ați dus cu anii, ducu-vă dorul. Precum cu toamna frunzele trec; Buza mi-e rece, sufletul sec, Viața mea curge uitând izvorul ... calea vieții mele, O buhă care, țipând a jele, Bântuie urma unui mormânt. Viața-mi se scurge ca și murmura Ce-o suflă-un crivăț printre pustii, Mă usc ca crucea pusă-n câmpii Și de blesteme mi-e neagră gura. Îmi târăsc soarta ca un vultur Ce își târăște aripa frântă, Viscolul iernii moarte îi cântă, Moarte, îi râde tot de-mprejur. Am uitat mamă, am uitat tată, Am uitat ... mi beată. Numai prin caos tu îmi apari, Cum printre valuri a navei velă, Cum printre nouri galbena stelă, Prin neagra noapte cum un fanar. Te văd adesea frunte senină Ca și gândirea lui Dumnezeu, Sufletu-ți arde-n sufletul meu C-o flamă dulce, tainică, lină. Gândind la ...
Mihai Eminescu - Apari să dai lumină
... lumină de Mihai Eminescu Apari să dai lumină arcatelor ferești, Să văz în templu-i zâna cu farmece cerești. Prin vremea trecătoare lucește prea curat Un chip tăiat de daltă, de-a pururi adorat. Privi-te-voi cu ochii în lacrime fierbinți... O, marmură, aibi milă de-a ... mi pare veșted, căzut și uniform. Sunt însetat de somnul pământului s-adorm, Încât numai de nume îmi pare că exist... Tu doar răsai c-un zâmbet în visul meu cel trist! Cu ochii tăi de înger mă mângâi și mă minți, Căci ei cuprind o lume de dulci făgăduinți, De ...
Mihai Eminescu - Atât de dulce...
... Și după zâmbetul tău mor. Femei frumoase și copile Te-ar îndrăgi, te-ar săruta. Tu ai iubirea tuturora  Și numai eu iubirea ta. Un farmec blând de fericire Tu răspândești oriunde-i sta  Ești fericirea tuturora Și eu sunt fericirea ta. De râzi, se desprimăvărează, Învie totul unde ...
Mihai Eminescu - Atât de fragedă...
... Mihai Eminescu - Atât de fragedă... Atât de fragedă... de Mihai Eminescu Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireș, Și ca un înger dintre oameni În calea vieții mele ieși. Abia atingi covorul moale, Mătasa sună sub picior, Și de la creștet pân-în poale Plutești ca ... farmecului noapte Să-ntuneci ochii mei pe veci, Cu-a gurii tale calde șoapte, Cu-mbrățișări de brațe reci. Deodată trece-o cugetare, Un văl pe ochii tăi fierbinți: E-ntunecoasa renunțare, E umbra dulcilor dorinți. Te duci, ș-am înțeles prea bine Să nu mă țin de pasul ...
Mihai Eminescu - Auz%C3%AC prin frunzi uscate
... Mihai Eminescu - Auz%C3%AC prin frunzi uscate Auzì prin frunzi uscate de Mihai Eminescu Auzi prin frunzi uscate Trecând un rece vânt, El duce viețile toate În mormânt, în adâncul mormânt. Auzi sub bolți de piatră Un trist, un rece cânt, El duce viețile noastre În mormânt, în adâncul mormânt. În gură port un singur Și dureros cuvânt, Cu el pe buze m-or duce În mormânt, în adâncul mormânt. Deasupra-mi să șoptească Iubitu-ți nume sfânt, Când ... în adâncul mormânt. Până nu te văzusem Nici nu simțeam că sunt Și-acum doresc să dorm somnul Adâncului mormânt. Ca frunzele uscate Căzând de-un rece vânt, S-au dus nădejdile toate În mormânt, în adâncul mormânt. Și parcă sub bolți de piatră Aud un
Mihai Eminescu - Auzi prin frunzi uscate
... Mihai Eminescu - Auzi prin frunzi uscate Auzì prin frunzi uscate de Mihai Eminescu Auzi prin frunzi uscate Trecând un rece vânt, El duce viețile toate În mormânt, în adâncul mormânt. Auzi sub bolți de piatră Un trist, un rece cânt, El duce viețile noastre În mormânt, în adâncul mormânt. În gură port un singur Și dureros cuvânt, Cu el pe buze m-or duce În mormânt, în adâncul mormânt. Deasupra-mi să șoptească Iubitu-ți nume sfânt, Când ... în adâncul mormânt. Până nu te văzusem Nici nu simțeam că sunt Și-acum doresc să dorm somnul Adâncului mormânt. Ca frunzele uscate Căzând de-un rece vânt, S-au dus nădejdile toate În mormânt, în adâncul mormânt. Și parcă sub bolți de piatră Aud un
Mihai Eminescu - Când iarăși glasul
... n vis, așa vii! Cobori încet... aproape, mai aproape, Te pleacă iar zâmbind peste-a mea față, A ta iubire c-un
Mihai Eminescu - Când te-am văzut, Verena...
... patimilor rug Al gândurilor sânge și sufletu-n cântare-mi; Și nu voiam a vieții iluzie s-o sfaremi Cu ochii tăi de-un dulce, puternic vicleșug. Te miri atunci, crăiasă, când tu zâmbești, că tac: Eu idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, La rodul gurii tale gândirile ... minții-mi? Vai! Nu-mi mrejuiai gândirea cu perii tăi cei deși, Nu-mi pătrundeai, tu idol, în gând vrodinioară; Pentru că porți pe oase un obrăzar de ceară, Păreai a fi-nceputul frumos al unui leș. Oricât fii mlădioasă, oricum fie-al tău port, Și blândă ca un ...