Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎN CELE DIN URMĂ
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 971 pentru ÎN CELE DIN URMĂ.
George Coșbuc - Fata craiului din cetini
... mereu pe gânduri și-i vecinic supărat. Dar pentru ce?... De-aceea, că bietul împărat Avea trei fii războinici, ca nimeni pe sub stele, Frumoși în zi de pace și tari în zile grele Și demni de-un tată, care e demn de-ai săi feciori: Era Voinic-Zorilă, copil născut în zori, Braț greu la bătălie și trăsnet la izbândă; Era mezinul Grangur, om bun, inimă blândă Milos; și era fiul din urmă Trandafir, Frumos ca o poveste, isteț ca un Arghir! Așa erau feciorii: iar Tabără-mpăratul Din inimă iubindu-i pe unul ca pe altul, Sta-n cumpănă și-n gânduri și mult îmi chibzuia Și mult își bătea capul, căci dânsul ... ei care-i mai vrednic? În care-i vitejia Mai mult înoțălită? Un suflet creștinesc, Menit pentru mărirea de tron împărătesc, Și-o inimă domoală în care fiu trăiește? O minte mai vicleană pe care-l fericește? Din ei care-i mai vrednic? Iubindu-i pe tustrei, El nu putea s-aleagă pe nici unul din ei, Iar neputând s-aleagă, era tot trist, sărmanul, Și tot pe gânduri grele cu lunile și anul! Dar iată, veste mare prin lumi s ...
Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul
... deputații se deșteaptă. La ordinea zilei, desvoltarea interpelării, anunțată de onor. deputat Zăuc-aga, asupra falsurilor și ingerințelor făcute de fostul mare vizir Midat-pașa în alegerile din urmă. Hogea-Cauc arată, că nefiind încă de față interpelatorul, trebue intervertită ordinea zilei. Propune dar, ca Adunarea până la sosirea lui să se ocupe ... unei duzine de stegulețe, trebuincioase statului major al bașabuzucilor dela Dunăre. Se aprobă un viriment de fonduri de 33 de parale, făcut de ministrul trebilor din afară, prin cumpărarea a câte un exemplar din cele trei numere d'întâi ale Claponului - aprobându-se și o subvenție acestei foițe de 12 lei turcești pe lună, pentru publicarea oficială a ... tribună, îmi tremură toate încheeturile... Ischiuzar-Mehemet. Daca umbli toată ziua la crailicuri (risete și giumbușuri). Zăuc-aga. Lăsați-mă, domnilor, să-mi desvoltez interpelarea. (În timpul acesta, prezidentul moțăie, iar unul din secretari îl gâdilă pe la urechi cu un paiu subțire; prezidentul se apără cu mâna, crezând că-l supără vreo muscă. Toată Adunarea ride). Zăuc ... să mă fac caraghiozul dumneavoastră de giaba ! Niciodată. Le-am suit, pentru că am ferma convingere că două și cu două fac patru, și că
Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului
... mare păcat ar fi să se piarză! Spre lauda ta dar și a autorilor acestor producțiuni minunate, ne propunem a consemna în foiletonul nostru unele din aceste documente. Să începem deci. * La redacțiunea Războiului-Weiss se prezentă în anul trecut, pe toamnă, un interesant specimen de surdomut, foarte interesant; iată în adevăr cât era de interesant, după cum spune numita foaie: „Un surdomut foarte interesant, din Szegedin, ni s-a prezentat azi la redacțiunea noastra. El a absolvit institutul imperial de surdomuți din Viena și vorbește deslușit limbile germană, franceză, italiană, engleză, română, greacă, turca, arabă, spaniolă și chaldeică." Vorbea nenorocitul deslușit tocmai zece limbi! Poftim un surdomut ... și vorbesc cumsecade, drept să spun îl invidiez; să fiu așa surdomut, eu aș găsi numaidecât un post de dragoman la o curte orientală. * Citim în Telegraful din 20 noiemvrie 1884: „Domnule redactor, În drumul pe care l-am făcut din centru prin stradele Șerban-vodă, Leon-vodă etc., mă aflai în noaptea aceasta în cea mai grozavă întunecime. Felinarele erau stinse pentru că n-aveau gaz destul, se vede, încât era întuneric, după cum cu onoare v-am spus ...
Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe
... Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe Corbul lui Edgar Poe de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție Sunase miezul nopții, pierdut în cugetare, Mai răsfoiam volume, uitate și bizare, Când cineva la ușe bătu ușor, ușor. Era cam prin Decembrie, murindul foc, din umbre Fantastice pe ziduri, svârlea contururi sumbre, Iar eu cătam, zădarnic, în cărți vreun ajutor. La chinurile mele, la vechiul meu amor La dânsa, tot la dânsa zbura a mea gândire, La palida Lenora, a ... corb măreț, Bătând frumos din aripi, se năpusti în casă, Și fără plecăciune, ca un baron se lasă Pe bustul divei Pallas, privindu-mă-ndrăzneț. În fața unui oaspe cu mutră de cucernic, Și negru ca ebenul, cercasem în zadar Să stăpânesc un zâmbet, apoi, cu glas puternic, Strigai: “Pe țărmii nopții ce nume prințiar Ai tu?â€� El, la-ntrebare, răspunse: â ... i mai vorbii, căci ochii ca flacăra-i ardeau Și cu săgeți nestinse în suflet mă izbeau. Și ca să-i aflu gândul, am stat în nemișcare Pe scaunul de plisă, albastru-violet, Pe care se răsfrânge lumina-ncet încet, Lumina sepulcrală ...
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... de moarte, dați în mâna lui să-i omoare. Aga ispravnic pe darabani și pe târg pe Iași județ. Logofăt al doilea hotărâtor de ocine în toată țara. Postelnic al doilea în toată vremea dvorbitor înaintea domnului: fecior de boier ales. Logofăt al treilea cărturar, scriitor bun, credincios la toate tainele domnului, și cărți ori din țară, ori de la prieteni de unde ar veni toate în mâna lui merg, și cu învățătura domnului de la dânsul ies răspunsurile; și pecetea țării în mâna lui stă; și orice judeață și îndireptări se fac oamenilor fără pecetea domnului nu pot fi; care pecete îi în mâna logofătului al 3-lea. Postelnic din al doilea înainte câți vrea domnul să facă, deprinzându-i la această cinste, ies și la alte cinste mai mari. Spătar al 2-lea și ... mare, Postelnic mare, Vornic mare, Pârcălab, Spătar etc. nu au constituit niciodată titluri de noblețe, ci au servit numai a desemna diversele funcții din țară. Nefiind moștenitoare, copiii boierilor nu puteau trage din ele alt avantaj decât acela de a fi numiți feciori de boieri, iar copiii acestora reintrau în gloată, dacă nu-i favoriza norocul ca să intre în ...
Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848
... el cercase a-și imagina o tabără de ostași români, pe timpul lui Ștefan, și o convorbire dintre acei oameni tari care trăiau în frăție cu moartea și care își oțeliseră natura în focul luptelor necurmate. Îmbătat de poezia munților și a nopții, răpit de aripile nălucirii afară din domeniul realității, el crezu un moment că-și vede visul cu ochii. I se păru că există cu patru secole în urmă, că se găsea în ajunul bătăliei de la Valea-Albă și asculta, uimit, șoaptele de pe-mprejurul focurilor. Iată ce auzi: -- Măi flăc[...]nțeles-ați voi ce ne-a ... noi pe dânșii! La acest răspuns simplu, dar cuprinzător puse a cânta: Mult mi-e drag, mult mi-e drag Frățiorul de ciomag, În dușmani cu el mă bag Și le trag, și le trag... etc., etc. Vali se deșteptă din visu-i și se apropie de grupele damelor C. ieșite în balcon. Aici se vorbea de o reprezentare ce se dase pe teatrul din Iași în folosul săracilor și de talentul cu care persoanele din ...
Emil Gârleanu - Cea dintâi durere
... dintâi durere Cea dintâi durere de Emil Gârleanu Am crescut pe ulița boierească a Iașului, pe Podul-Verde, cum i se zicea odată, în fața grădinii lui Mihai-vodă Sturza și-n coasta pădurii Copoului. Am crescut pe ulița din capătul căreia privirea pătrundea până departe, spre șesul întins, în fundul căruia Cetățuia se ridica deodată, ca înălțată de niște brațe uriașe, mândre că pot scălda în razele soarelui un asemenea giuvaier. Am mai apucat încă pe cei de pe urmă boieri, îmbrăcați totdeauna în haină neagră, cu pălării înalte, rătăcind pe sub aleile de tei, cu ochii pierduți în urmărirea unui vis ce nu se poate îndeplini. Îmi aduc aminte cum ascultam, toată ziua, trâmbițele, al căror glas războinic făcea să răsune cazărmile ce ... militărească era tăbăruită lângă noi, la deal. Nu o dată am rămas uimit, în poartă, când regimentul de linie pornea la paradă, cu tamburul-major în frunte, un țigan cât un munte, purtând în cap o căciulă de urs, cât o baniță de mare, haine numai aur, și-n mână un buzdugan pe care îl azvârlea în ...
Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați
... un zîmbet drag Pe frunte-un diadem de foc. Iar după culmi, doi nourași, Urcînd tiptil, în zare, sus, Rîd răsfățați și drăgălași, Privind idila din apus. III Fînu-i strîns, și de pe luncă Oamenii spre casă vin. Lacrimă de-argint, scînteie Steaua serii în senin. Văile-alburesc în zare, Satul se-nvelește-n fum. Cel din urmă car răscoală Colbul adormit pe drum. Dulce și încet se-ntinde Tihna pe pămînt și-n cer... Sus pe deal răsare luna, Melancolicul străjer ... puternici și mai mari Ca oamenii de azi, P-aceste plaiuri binecuvîntate... Ei nu știau de sapă și de plug, C-aveau de toate cele din belșug, Așa precum le-a fost lăsat Preasfîntul... Și au venit din locuri depărtate Puhoi de seminții Și au umplut pămîntul Cu zgomotul neostoitei lupte Și strigăte pustii... Un beac întreg luptară în zadar În frămîntări neîntrerupte Cu-acești vrăjmași, Dar, biruiți, n-au mai putut să ție Și au fugit, și s-au ascuns Departe-n fundul fără de ... de bucium, Din
Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei
... să-i arate. Dar nu poate pentru boală, Că nici din pat nu se scoală. Dar să ne întoarcem iarăși în odaia Beilicului. Capigebașa era în vorbă tainică cu doi boieri moldoveni veniți la dânsul într-ascuns. Nimene nu era de față la această vorbire. Numai la perdeaua din afară păzeau doi arapi, negri ca abanosul și înarmați din cap pân' în picioare; ochii lor sticleau ca un luceafăr în întunericul nopții. Când își arătau dinții albi și ascuțiți, socotea cineva că vedea doi zăvozi mari și cumpliți, gata de a se arunca ... ceara, mai că nu se puteau ține pe genunchi. Se uitau cu spaimă din toate părțile și căutau unde s-ar ascunde. Capigebașa zâmbi clătind din cap; în sfârșit, le arătă o perdea lăturalnică ce da într-altă odaie și le făcu semn să se ducă. Boierii se ridicară și se făcură nevăzuți ... până ce doftorii vor merge să-și deie stăpânului lor raportul despre starea bolnavului, să aruncăm o căutătură asupra împrejurărilor politice ce se mișca atunce în Moldavia, ca mai lesne să putem pregăti cititorii la strașnica priveliște ce au să vadă. Grigore Ghica voievod, ce domnea atunce în ...
... e străin, Sunt vitejii din pământul Cel de râuri plin, Pe-unde trec ei veseli vara Peste munții suri și goi; Ei de-acolo sunt, din țara Turmelor de oi... Scoborând din munți de-a dreptul Par în lupte-oșteni bătrâni, Ați văzut cum pun ei pieptul Sire, sunt români. Astfel zice generalul Către tânăru-mpărat, La Veneția-n spitalul Cel improvizat. În supremele momente Când căzură peste noi Alte patru regimente, În amurg cu ploi Adunați românii-n vale Zid în urmă ne-au rămas, Stăvilind dușmanii-n cale Până ne-am retras. Câți de moarte-atunci scăpară Zilnic în spitale curg; Toți ca leii se luptară, Tinere Habsburg; Și-au murit pentru-mpăratul Sute de viteji de-ai mei Dar acest de-aici, din ... Noaptea scoborî cu ceață, Luptelor sfârșit punând, Până-n trista dimineață; Și rănit zăcând Printre morți ce-umpleau hotarul Lângă steagul ce-l avea Strâns în dreapta sa, stegarul Singur se zbătea. Mâine-n zori o să-l găsească, Mâine-al vostru steag, români, Mâine stema-mpărătească La dușmani în ...
... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... brațe, mă învățase Tatăl nostru și se deprinse a mă privi ca pe copilul ei. — Da nu vedeți, mă rog, zicea ea în dreapta și-n stânga, ce mare și frumușel s-a făcut? I-au răsărit mustețele, nu fie de diochi! Toate slugile din casă, și feciorul, și bucătarul, și chelarul, și moș Toma grădinarul, îmi ieșiră să mă ureze de bună venire; unul îmi apucă pălăria din mâni, altul mantaua de pe umere, un al treilea gemandanul; era în casă o adevărată răscoală. — Hai la boierul cel bătrân, îmi zise baba Ilinca că, Doamne, de mult v-așteaptă! Cu strângere de inimă intrai la tată-meu care mă sărută pe frunte, îmi ... ...