Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UN
Rezultatele 2091 - 2100 din aproximativ 2265 pentru UN.
... Vasile Alecsandri - Rusaliile Rusaliile de Vasile Alecsandri Vodevil într-un act Cuprins 1 PERSONAJELE 2 SCENA I 3 SCENA II 4 SCENA III 5 SCENA IV 6 SCENA V 7 SCENA VI 8 SCENA VII ... profesorul școalei din sat TACHI RĂZVRĂTESCU, subprefect TOADER BUIMĂCILĂ, vornic de sat SUZANA, nevasta lui Toader VASILE VEVERIȚĂ, fruntaș GHEORGHE A ȘAFTEI, țăran UN JANDARM CATRINA, ȚĂRANI, ȚĂRANCE Teatrul reprezintă piața satului. În stânga, casa lui Toader, cu ușă, fereastră și prispă pe scenă. În dreapta, zăplazul casei boierești ... și azi-dimineață? TOADER: A vinit, da. Cică să ne-apucăm de durat o casă comunală. Dnu Gălușcă ne-a vorbit un ceas întreg de costituți... una, de covenți... una, fac două; de Patrie, de amoare... SUZANA: Ce moare, bărbate? TOADER: Poate că moare de curechi, fiindcă ... Gălușcă. Te-aș ruga... GALUSCUS: Faci eroare, amice. Eu me numesc din străbuni Galuscus, nu Gălușcă. Sunt roman din Dacia Transcarpatină și me cobor dintr-un general roman ce a ținut resbel cu Gaulia pe timpul lui Cezar, din care motiv el a fost supranumit Galuscus de ...
Vasile Alecsandri - Chirița în provincie
... La galop, Când sunt armazoana; Hop, hop, hop, La galop, Ieu lumea de goană. Ce plăcere de-a fugi în fuga mare Pe-un cal sprinten, ușurel ca un ogar. Câteodată alivanta pe spinare... Dar ce-mi pasă... dacă-i moda, n-am habar. Hop, hop, hop, La galop Etc., etc., etc. Ș-apoi ... cela ca să-mi găsesc gineri... știi?... SAFTA: Știu... căzuseși în mâinile unor coțcari!... CHIRIȚA: Cine dracu să-i cunoască? Acu toți îs îmbrăcați într-un fel... și nu poți alege care-i boier, care-i coțcar... Dar ce-o fost s-o trecut. De trii ani de când m-am ... belte mai mult sau mai puțin pentru o isprăvniceasă... nu-i cea pagubă... Ian spune-mi, te rog... (Îi vorbește încet, în vreme ce scoate un port-țigar din buzunar.) ȘARL (în fund): Dis donc comme moi, Goulitze: Calypso ne pouvait se consoler du dĂ©part d’ Ulysse. GUGULIȚĂ: Calypso ne ... c-așa-i moda. Dacă sunt armazoancă, trebuie să mă deprind cu țigările... SAFTA: Mă mir ce gust poți găsi să pufuiești din gură ca un ...
Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit
... David, ca pre Samuil și toată mulțimea prorocilor, prin mijlocul a cărora au sămânat buna-credință, nu în toată lumea, ci numai la un neam, la jidovi, carii lăcuia într-o parte a pământului, în Iudeia. Dară de vrĂ©me ce Dumnezeu va pre toți oamenii să ... chiiamă meșterșugul vostru. Să slujim cu iarbă mântuitoare zidirea ce iaste în nevoi; veniți după mine. Iară ei, lăsând mrejile, mĂ©rseră după dânsul. Într-un gând era ceata ucinicilor cu pohta stăpânului; și ca niște oameni drepți și proști de răotate n-au viclenit în mintea lor, nici ș-au ... iaste închinat de toate făpturile, izvorul preaînțelepciunii, adâncul cel neurmat al bunătății întru adevărat și adâncimea cea nehotărâtă a bunii îndurări, însuși ca un stăpân și iubitoriu de oameni, să trimiță darul Duhului Sfânt pre cinstit și cel de Dumnezeu încununat cap al prealuminatului domnului și al nostru de ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc
... sforăiau și ninchezau, deși îi îngheață inima să mai auză „Nu l-am văzut, cumătrăâ€�, „nu i-am dat de urmă cu nici un chipâ€�, deși abia-și stăpânește plânsul ca să nu-și sperie copilul, nu mai poate răbda și întreabă de la un cârd de vreme pe toți, în șir, și oftează adânc, neavând veste de zilele Sandului. Din căruță în căruță, din „nu știuâ€� în â ... cu mânele aruncate pe pernă, cu gura căscată, c-un picior peste plapămă, liniștit, fericit în odihna neturburată a somnului. Arar mișcă câte un deget și dă să dăschiză pleoapele prinse una de alta. capul îi e înconjurat de părul învolt și bălai. Maria, în genunchi, înaintea icoanelor, se ... storși de plâns, se suie în pat, se înalță în vârful picioarelor și sărută icoanele din creștetul până la tălpile sfinților, fără să-i scape un locșor, cât de mic, nesărutat. La urmă scoase de supat un ulcior și turnă untdelemn de umplu până sus păhărelul candelii. Candela se mișcă, căci ținta în care e bătută s-a slăbit. Maria ... ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... și avea dulcea simțire Ce amorul o insuflă inimelor cu iubire. A lui Allan caracterul nu avea aceea blândeță Care foarte-mpodobește p-un erou adevărat Și arată ce înseamnă un suflet plin de nobleță, Spre vrăjmași el era aspru, crud și neînduplecat, Iat-o jună castelană frumoasă și mândră fată Veni de unde se-nalță ... poate să vie; alteori parcă-i zicea C-a perit, să nu-l aștepte. Atunci bătrânul plângea Și-n astă neliniștire acum d-un an petrecea. Zilele urmează răpezi; soarele îmbla a lui cale Și Oscar tot nu mai vine să mângâie al său tată; Angus, perzându ... frumos foarte, El mi-e rânduit pesemne ca să-mi fie soț de soarte, Frate-său, necredinciosul, trăiește cu altă fecioară.“ „Lăsați un an, Angus zice; dacă tot nu s-a-nturna, De n-oi avea bucuria a-l videa vrodinioară, Ziua însoțirei voastre ... toți se bucură aice, serbând astă însoțire. Fericind p-Allan viteazul și urându-i norocire, Pentru ce nici unul astăzi, nici tu, bătrâne, măcar D-un ...
Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
... Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și ... și Podolia. Carpații sunt pentru români în privința istorică, climatologică, minerală și vegetală de enorm interes. Acești munți cu ramificațiile lor în mijlocul Europei cuprind un loc de primul rang în geografia globului terestru. Ei trec prin Ungaria și Transilvania, alcătuind un colan de vreo 1200 kiloÂmetri, al cărui piept este întors spre orient și care desparte acesÂte două provincii de Galiția și înspre sud ... și Basarabia. Pietrele de moară ale Hârlăului, a căror calitate este renumită, se alcătuiește din scoicuțe încremenite de formație plutoniană. Aceste pietre formează un ram de comerț, ce aduce un însemÂnat venit țării, fiind duse pe plutele Nistrului și ale Prutului până la Odesa, iar de acolo în Rusia, unde sunt prețuite în rând ... Basarabia se exploatează sare de mare numită tuzla, ce se formează la gârlele Dunării, în șesurile băltoase ale apelor maÂrine. Acest product aduce guvernului un venit anual de peste ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... Mentor ca pe Telemah-Centaur, ca pe Ahiles. Deci el de-a sale talente nicicum nu se sumețește, Și deosebit de-aceste ca un virtuos știind Muziceștele organe, dar el în suflet simțește Mult mai mare mulțumire zile întregi ascultând, Când păstorii sus pe munte cu buciumele trăgea, Și ... tânăr, născut liber în câmpie, Urăște grajdul și hrana unde trăia priponit, Rumpe căpăstrul și fuge de la ticnita sclăvie, Fiindu-i mai de plăcere un câmp larg și înflorit. Acolo el liber zburdă și aleargă forăind, Și cheamă pe-a sa pereche, ce-i răspunde nechezând. Așa și ... oftând bătrânul, jos pe pământ au căzut, Zicând: "Te-ai dus, dragul tatei! Deci Domnul să-ți deie bine, Și să te povățuiască ca pe un copil străin; Și amarul vieții mele cât voi fi eu făr’ de tine, Ție dulce să se facă și să-ți meargă tot în plin ... Al lui sânge se aprinse de bravură strămoșească. Așa și o piatră scumpă cât se află nămolită, În a munților prăpăstii, îi ca un bulgăre slut; Dar ivindu-se în lume și fiind bine cioplită, Dacă-n mâini rele nu-ncape, se face brilant din lut. Însă Roman uită
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... și avea dulcea simțire Ce amorul o insuflă inimelor cu iubire. A lui Allan caracterul nu avea aceea blândeță Care foarte-mpodobește p-un erou adevărat Și arată ce înseamnă un suflet plin de nobleță, Spre vrăjmași el era aspru, crud și neînduplecat, Iat-o jună castelană frumoasă și mândră fată Veni de unde se-nalță ... poate să vie; alteori parcă-i zicea C-a perit, să nu-l aștepte. Atunci bătrânul plângea Și-n astă neliniștire acum d-un an petrecea. Zilele urmează răpezi; soarele îmbla a lui cale Și Oscar tot nu mai vine să mângâie al său tată; Angus, perzându ... frumos foarte, El mi-e rânduit pesemne ca să-mi fie soț de soarte, Frate-său, necredinciosul, trăiește cu altă fecioară.“ „Lăsați un an, Angus zice; dacă tot nu s-a-nturna, De n-oi avea bucuria a-l videa vrodinioară, Ziua însoțirei voastre ... toți se bucură aice, serbând astă însoțire. Fericind p-Allan viteazul și urându-i norocire, Pentru ce nici unul astăzi, nici tu, bătrâne, măcar D-un ...
... c-a murit! câinele simte mai bine decât omul! Naica Marta se opri la portiță și stete uimită: Sanda ședea jos și netezea un câine străin. — Ce faci tu, fată? — A murit, mamă! știu c-a murit! Urlă câinele. — Cine-a ... Marta. Dar de unde știi tu? — Urlă câinele, mamă. Să vezi. Scormon! Unde e Pascu? Câinele, la intrarea naicăi Martei, se retrase și făcu un cerc împre- jurul femeilor. Acum se opri și ridică capul în sus. — Unde e Pascu? întrebă Sanda încă o dată. Câinele începu iarăși să ... privind cu înduioșare la câinele ce în limba lui se plângea de singurătate. — Da, nu e a bine! grăi naica Marta într-un târziu. Dumnezeu să-i ierte păcatele! Era băiat bun. Nu mai știe nimeni să facă brânza cum o făcea el. Bietul câine, cum urlă! Acum ... numai privind împrejur, ca și când l-ar aștepta. "Cine știe? poate că nici n-a murit", își zise Sanda. Parcă-i spunea un glas tainic că el trăiește; iar când auzea acest glas, parcă se temea de ceva. Și de câte ori vedea pe Scormon, glasul răsuna în ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog
... dintre vĂ rvari, sau doară din cei ce să numea sălbateci, pe carii oameni luminați, lipsind, întru neamul lor și pe vremile când au trăit, un Omèr ș-un Virghil, vecinică i-au acoperit nepomenire. Ș-unde era Ector, cel a Troii naltă sprijană, și Ahil, tăria și zidul grecilor, de nu ... uităciunii i-au acoperit. Puține raze a mărimii lor, cu care viețuind strălucea, au putut străbate la noi. Și unde aflăm la istorie un erĂ²e asemene lui Stefan, principul Moldavii, sau unui Mihaiu, domnului UgrovlĂ hii, cărĂ²ra nu lipsea numai un Omer, ca să fie înălțați preste toți eroii. Răvărsându-și întru mine nește scântei din focul ceresc a muselor, bucuros aș fi cântat ... doară pre vreun eroe dintru cei mai sus numiți; însă băgând de samă că un feliu de poesie de-aceste, ce să chiamă epicească, poftește un poet deplin și o limbă bine lucrată, nesocotință dar ar fi să cânt fapte eroicești, mai vârtos când nice eu mă încredințăz în putere, iar ... și lumineze mintea cu învățături alese. Fiind eu în Eghipet mai la toate bătăliile de față, s-au întâmplat pe mine o nenorocire, că trecând
Ion Creangă - Capra cu trei iezi
... pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și de răgușit, că-i mai subțire și mai frumos ! Lupul, auzind aceste, se duse la un ferar și puse să-i ascute limba și dinții, pentru a-și subția glasul, ș-apoi, întorcându-se, începu iar : Trei iezi cucuieți ... cu nasul de funingine, tace ca peștele și tremură ca varga de frică. Dar frica-i din raiu, sărmana ! Asemene cel mijlociu, tuștiu ! iute sub un cherșin; se-nghemuiește acolo cum poate, tace ca pământul și-i tremură carnea pe dânsul de frică : Fuga-i rușinoasă, da-i sănătoasă ! ... Însă cel ... mi râd înainte când mă văd ! Băieții mamei, băieți, Frumușei și cucuieți ! Bucuria caprei nu era proastă. Dar când s-apropie bine, ce să vadă ? Un fior rece ca gheața îi trece prin vine, picioarele i se taie, un tremur o cuprinde în tot trupul, și ochii i se păinjinesc. și ce era nu era a bine !... Ea însă tot merge pân ... asta așază o leașă de nuiele numai întinată și niște frunzări peste dânsa : peste frunzări toarnă țărână și peste țărână așterne o rogojină. Apoi face ...