Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru IAR
Rezultatele 2121 - 2130 din aproximativ 2150 pentru IAR.
Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)
... a suflat pe acest pământ... sângele părinților în vinele strâmte ale strănepoților a secat... Trist e cântecul în sărbătorile satului... Doina și iar doina!... suntem pribegi în coliba părintească. Acel ce a construit asemenea text avea evident un auz literar rafinat, pentru valoarea vocabularului românesc avea ...
Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari
... le aceste unelte, îi strigă cu un grai duios. Cum văzură copiii aceste lucruri, odată se repeziră la dânsele; și fata puse mâna pe furcă, iar băiatul pe toiag. Luându-i baba cu sine, îi îmbrăcă cu niște zdrențe și îi duse acasă la dânsa. Nu trecu mult după aceasta, și ...
Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul
Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos şi ghigorţul Băiatul cel bubos și ghigorțul de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră. Și fiindcă n-avea încotro, și el, biet, își înghițea amarul, și răbda. Nici tu joc, nici tu veselie, nici tu dezmierdare. Se uita cu jind la ceilalți băieți și flăcăi, cum unii se încurau jucându-se, cum alții se zbenguiau cu fetele, și râmnea la dânșii. În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. Drumul însă îi era pe la curtea împărătească. Într-o zi, când scoase apă văzu în ciutură un ghigorț. Bucuria lui, că o să aibă în ziua aceea legumă mai deosebită. Când, ce să vezi d-ta? peștele începu să-i vorbească: - Flăcăule, aruncă-mă iară în puț, și nu-ți face păcat cu mine, că mult bine ți-oi prinde și eu vrodată. Băiatul se minună ...
Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată
... voi să se scoale și să plece spre a merge să-și încerce și el norocul, iată că broasca mai țâșni o dată, iar el își aruncă ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. Se uită drept în ochii broaștei, și simți un nu știu ce, colea la ...
Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare
... roată, Să mă uit la lumea toată. Asta nu-i țară de câni, Ci e țară de români, Veni-ar timpul să vie. Ca românul iar să-nvie Și de hoți să mântuiască Țara lui Ardelenească! Nu-i pământ de ungureni, Ci de neaoși pământeni! (pag. 311) VRĂBIUȚA Vrăbiuță de pe ...
Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria
... Motivându-și deputațiunea rogarea sa, Dl Ministru aduse una și alta în contra." Pe nemțește: der Herr Minister brachte eins und das andere dagegen vor , iar pe românește: dl ministru făcu mai multe obiecțiuni. În Gazeta Transilvaniei din 7 februarie 1868: "Introducerea unei taxe uniforme de 40 cr. s'a ...
Titu Maiorescu - Poeți și critici
... poezii și povești populare ale d-lor Jarnik-Bârseanu, Ispirescu, G. Dem. Teodorescu, T. Burada, M. Pompiliu, cercetările critice ale d-lor Onciul și Bogdan; iar Convorbirile literare sub redacția d-lui Iacob Negruzzi încep al 20-lea an al activității lor - o întreagă mișcare, ce dă ultimului deceniu un aspect ...
Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)
... oprit de a ieși din cuprinsul mănăstirii, dar și de a corespondui sau de a se întâlni cu nimeni. Iar dacă se va așeza aceasta prin înțelegere cu egumenul, apoi se vor rândui doi vrednici și deștepți slujitori spre pază, poruncindu-le sub aspră răspundere ...
Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri)
... m-oi duce la portiță Să dau altuia guriță. De mă-i bate cu gardul Tot m-oi iubi cu altul. Via-n vară înflorește, Iar în toamnă cum rodește Vine-un graur de-o ciupește. Eu de ieri am înflorit, Sânu-mi încă n-a rodit Și el ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... locuesc eÄ astădzÄ, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format anume în Illiria, iar nicÄ de cum la Nord de Dunăre. NumaÄ printr'o comunitate de origine, și printr'o intimă veche conlocuire totodată, se pĂ³te explicĂ natura ... care spîndzură la capÄ•tul cerului gureÄ în gât, se chemă franțusesce luette, în vechea francesă l'uvetĂe, deminutiv din latinul uva, adecă struguraș, iar românesce se dice omușor, deminutiv din om «homo». La FrancesÄ, asociațiunea de ideÄ este latină, după cum latină e și materia cuvîntuluÄ, căci aceeași ...
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni Muza de la Burdujăni de Constantin Negruzzi Farsă într-un act. Apărută pentru prima dată în broșură, Iași, 1851. Cuprins 1 Distribuție 2 Scena I 3 Scena II 4 Scena III 5 Scena IV 6 Scena V 7 SCENA VI 8 SCENA VII 9 SCENA VIII 10 SCENA IX 11 SCENA X 12 SCENA XI 13 SCENA XII 14 SCENA XIII 15 SCENA XIV 16 SCENA XV 17 Notă Distribuție Persoane Cucoana CALIOPI BUSUIOC TROHIN , vameș și amorezat de c-na Caliopi DRĂGĂNESCU , nepotul său TEODORINI BARON FLAIMUC SIGNIOR TURLUPINI KIR LACHERDOPOLOS STĂNICĂ , băiet de țăran, slugă la c-na Caliopi Scena I Scena se petrece la Burdujăni, în casa c-nei Caliopi. Teodorini (Teatrul înfățișează un salon) DRĂGĂNESCU (singur) . În sfârșit iată ziua cea mare... Of! și tare-s îngrijit! Pănă aici, slavă Domnului, toate merg bine. Cucoana Caliopi a priimit tustrele răvașele, și a rămas încântată de dânsele. Așteaptă cu cea mai vie nerăbdare vizita pețitorilor ei; și ideea unor izbânde așa de frumoase o fac rea și amarnică cătră moșu-meu. Macar de l-ar face să se lasă de dânsa! Când se-ntâmplă ...