Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UN
Rezultatele 2131 - 2140 din aproximativ 2265 pentru UN.
Mihai Eminescu - Scrisoarea IV
... S-o întreb! numai cu ochii: „Mă iubești tu? Spune drept!“ Aș! abia ți-ai întins mîna, sare ivărul la ușă, E-un congres de rubedenii, vre un unchi, vre o mătușa… Iute capul într-o parte și te uiți în jos smerit… Oare nu-i în lumea asta vrun ungher pentru iubit ... Sunt sătul de-așa viată… nu sorbind a ei pahară, Dar mizeria aceasta, proza asta e amară. Să sfințești cu mii de lacrimi un instinct atît de van Ce le-abate și la păsări de vreo două ori pe an? Nu trăiti voi, ci un altul vă inspiră — el trăiește, El cu gura voastră rîde, el se-ncîntă, el șoptește, Căci a voastre vieți cu toate sunt ... ochii? Cînd încheie cu-o privire amoroasele-nțelegeri, Cu ridicula-ți simțire tu la poarta ei să degeri? Pătimaș și îndărătnic s-o iubești ca un copil Cînd ea-i rece și cu toane ca și luna lui april? Încleștînd a tale brațe toată mintea să ți-o pierzi ... ...
Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu
... umblă în privighere Zidiurilor aceste, ce-a le plînge mă faci. Deodat-un glas salbatic urechea me aude, Și văz pe dinainte-mi un ce mic fîlfîind, De unde eram sigur că toati acum îs mute Zăresc o cocoveică pi-un stîlpușor cîntînd. Mă scol să iau o piatră, s-alung ace urîtă Pasăre, ce răcnești c-un glas pătrunzători, Și cînd o rădicasăm, întru ace menută, Mi să arat-o umbră strigînd îngrozitor. • • • • • • • • â ... cel jalnic, și tari tînguios. Dar în scurt încetează se rădică și zboară, Din locurile acele, lăsîndu-mă pe mine, Să mai jălesc și eu un minut într-o sară ; Să-și caute o bortă de ragaz pentru sîne. Tăcere împregiuru-mi iar să statornicisă, Dar m-a stăpînit ... dușmani adîncu-i a-ngropat. Eu obosit de trudă vrem să mă odihnesc ; M-am suit sus pi o piatră ca s-adorm un menut, Și cînd să închid ochii atunci din nou zăresc O umbră ce s-înalță din acel loc tăcut. Și vine drept la mine, și ... ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur
... să vază în el? Un copilaș ca de vro două luni; îl scoase din sicriu și cum îl luă în brațe tăcu. Acest copil avea un baier atârnat de gât. Și, dacă îl luă, văzu că într-însul era o scrisoare, o ceti și află că copilul de față este lepădat ... voia din toată inima să crească pruncul ce-i trimisese Dumnezeu, dară când se gândi că n-are cu ce să-l hrănească îl podidi un plâns de nu se mai putea sfârși. Căzu în genunche și se rugă lui Dumnezeu, și o! minune! deodată răsări, măre, dintrÂun colț al chiliei sale o viță, și numaidecât crescu și se înălță, până la streașina casei. Pustnicul căută la dânsa și văzu struguri, unii copți ... decât un frâu de cal. După ce vei rămânea singur, să te sui în pod, să iei frâul, să-l scuturi, și îndată va veni un cal și te va învăța ce să faci. După cum zisese bătrânul așa se și întâmplă. A treia zi pustnicul, luându-și rămas ... de fete că trebuie să le mărite. Într-una din zile, fata cea mai mare se vorbi cu surorile ei ca să ducă fiecare câte
Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855
... generalul Wimpfen și pentru colonelul de Vernon, mare prevot al armatei de Orient. Doamna Bazaine, aflătoare acum în Constantinopol, m-a însărcinat cu un pachet pentru bărbatul ei, comandantul actual al orașului Sevastopol. Astfel asigurați de a găsi înlesniri și protecție la nevoie pe țărmurile Crâmului, ne ... neașteptate din undularea apei, ne face să pierdem echilibrul și naște mai multe incidente tragicomice. Unul din pasageri, negustor de boi, gros și gras cât un buhai, urmând zuliul corăbiei, găsește de cuviință a executa un rostogol prelungit întocmai ca o balercă ce s-ar duce de-a dura pe o costișă. Altul, mai sprinten, surprins de o nouă ... mare. Unii oftează adânc și cad pe gânduri; alții se apropie șovăind și grabnic de bastingajuri, alții dispar în cabine, iar turcul mahmur, ghemuit într-un colț, rostește Allahuri desperate. Dar în fine, pânzele se rotunjesc ca piepturi uriașe de lebădă, marinarii se astâmpără și vasul își ia zborul repede, lăsând ... și de la Balaclava; ele au transportat provizii pentru armatele aliate, și acum se întorc la Constantinopol, ducând la spitalurile din Pera și din Scutari un ...
Anton Pann - Norocul și mintea
... nu să-nțelege Ș-o s-ajungă treaba pînă la ciomege, Zise : -O Noroace ! ce trebuie ceartă S-avem ca nebunii și vorbă deșartă ? Noi un om s-alegem și, intrînd într-însul, Vrednicia-n faptă s-arătăm cu dînsul. Așadar d-această amîndoi voiră Ș-un om să găsească să călătoriră. Mergînd împreună, întîlnesc în cale Un om păzind capre în jos pe o vale. Văzîndu-l, Norocul stă în loc, vorbește : -Să mergem departe ce ne trebuiește? Iată domnișorul care mă ... sale nu le părăscște. Văzînd că cu bine nu-l poate supune, ÎI ia cam cu sila și cu-nșelădune, Zicîndu-i că drumul dintr-un loc abate Și să nu greșască el să le arate. Mergînd dar cu toții într-o depărtare, La prînz conăciră la un oraș mare, Unde negustorul a croit îndată Ciobaniului haine scumpe din bucată, 0 giubea frumoasă cu samur de moscă (De putea mojicul ce ... docamdată aste spre vînzare, Și de să vor vinde cu bun preț aceste, S-aducem mai bune scoposul ne este. Împăratul zise : -Dragul meu prieten ! Un ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... osteneală și de trudă a căzut jos leșinat, Iar calul său lângă dânsul răsuflarea ș-a și dat. De îndată pârcălabul un minut n-a zăbovit Și un curier în pripă la Ștefan a răpezit; Iar satelor de pe mărgini, porunci se găti Cu săcuri, topoare, coase, cu ce vor putea ... nici au gândit; Deci îndată poruncește să-i afle pre cineva Prin colibe, prin bordeie, ca să-l poată întreba. Iată că îmblând haiducii piste un moșneag au dat, Gârbovit de bătrâneță, într-un toiag răzămat; A sa barbă ca zăpada, a lui plete argintii, Fața lui cea cuvioasă, ochii săi măreți și vii Îl ... a fost învins mâna sa. Unul c-o sabie-întoarsă, c-un capot roș înfirat Și haine înaurite, este turcește-mbrăcat; Altul încalecă iarăși un cal de Don căzacesc, Poartă o suliță lungă și un hanger calmucesc; Îmbrăcat c-un ceapchin verde, și blănit tot cu samur, Un tânăr se herețește p-un sârep armăsar sur; Chingile, șeaua lui, frâul, ferecate cu argint Arata cum că luate de la vrun mare leah sunt. Pe a altuia ...
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... Hangița s-au arătat și mi-au zis cu răceală fărâ să-s înduri de stare întru cari mă vide. Că mi să va da un pat pentru un șeling și că, neândoindu-să că n-avem prietini în oraș, adaozi îmi pot cată de treabă. Cum m-am văzut că am un pat, am mai dobândit curaj și am hotărât să mă duc adaozi la biuro a căruia adres me-l însămnasă Esthir Davis. Nirăbdari ... me, m-am dus drept la locul ci-mi era însămnat. O matroană bătrână țâne această casă. Ea șâde lângă o masă pe cari era un mare izvod, pe care să vide însămnati după aflavita un nenumărat număr de adresuri. M-am apropiet de această cinstită persoană cu ochii plecați, cu multă cucernicii, trecând printr-o mare mulțâmi de oameni cari ... de celi întăi în meșteșug, m-au heretesât cu plecăciune și m-au dus în rândul al doile, într-o odăi în dos, unde era un foarte bun pat pe cari eram să-l împart, după cum mi-au spus ea cu o rudă a madamii Brovn. După cari ... ...
... care se părea că adevăratele ei picioare se legau mai sus. Mergea cu pași mari, cam șontâș, ca și cum vroia mereu să cârmească. Bărbatul, un prichindel, cu pieptul lipit de spate parcă, se ținea pe urma ei, gâfâind; în cap avea o pălărie grozav de mare, cu un fund cât un ceaun, care parcă-l apăsase pe om în jos, de-i intrase picioarele în pântece. Mai mult sărea, ca un purice, decât mergea; da din mâini și se uita spre partea în care nevastă-sa se ținea puțin pe o coastă, ca și când îi ... atrase îndată privirea țăranului: — Halal căciulă! Femeia nu răspunse: dânsa nu găsea ce căuta. — Unde s-o pocnit oare? Nu se vede nici un chic de sânge, parcă doarme. Vezi-l? Nici un chic de sânge. Dânsa își aduse aminte că văzuse odată pe notar cum trăgea cu chistolul; o săptămână de zile nu-i ieșise atuncea din ... și-o tras! Bărbatul îi bănui: — De ce l-ai întors, fa? Ce-o să zică gvardistul? Dar în aceeași vreme se auzi parcă un fâșâit, un ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... năvală. [3] Nici în zădar să temea, că iată, Să-aud de departe țipete dese: Pentrucă-avangarda spăimântată Care după bureți să dusese, De pe-un gruieți oblicisă-o mare Ceată de păgâni venind călare. Și-într-un suflet alergând acasă Striga: ,,Fugiți, că turcii vin, iacă!" Iar' laia țigănească fricoasă De spaimă nu știea ce să facă. Cu vaiete mari și cu ... cu suspinare. Mai toți acu de sineș' uitasă, Numa Neicul încă firea-ș' ține Și la tâmplarea cea mai jeloasă Socotindu-să puțin în sine, Un bun cuget îi nimeri-în minte, Să iasă turcilor înainte, Ca doar va putea ceva să facă Prin rugăminte și plecăciune, Pentru cea țigănime săracă ... bagi atâta frică-în spate Cu cele blăstămate cealmale!... Asta (Dumnezieu să te trăiască), Zieu că nu fu glumă țigănească!" Într-acea iacă repezit vine Un călăraș dând lui Vodă știre Cumcă-un stul din oștile păgâne Nu departe, lângă-o mănăstire Odihnind ar fi și, cum să pare, Așteptând altă ceată mai mare. Cum principul această-înțăleasă ... i așa, s-arată Din cele ce eu acum voi spune: Tocma când avea chief de-a să bate Țiganii fără de-îmbieciune, ...
Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea
... interes ): Zău ? LEONIDA: Mai e vorbă! EFIMIȚA: Adică cum? LEONIDA: Vezi dumneata, i-a plăcut și lui cum am adus noi lucrul cu un sul subțire ca să dăm exemplu Evropii, și s-a crezut omul dator, ca un ce de politică, pentru ca să ne firitisească… EFIMIȚA ( curioasă ): Da'… ce spunea în scrisoare ? LEONIDA ( cu importanță ): Patru vorbe, numai patru, da' vorbe ... a săturat poporul de tiranie, trebuie republică! EFIMIȚA: Adică, zău, bobocule, de! eu, cu mintea ca de femeie, pardon să te-ntreb și eu un lucru: ce procopseală ar fi și cu republica? LEONIDA ( minunat de-așa întrebare ): Ei! bravos! ș-asta-i bună! Cum, ce procopseală? Vezi asta-i ... mai plătească niminea bir! e aproape de mintea omului: de unde ar mai mânca ei lefurile cu lingura? EFIMIȚA: Așa e... da'... ( reflectând mai adânc ) un lucru nu-nțeleg eu. LEONIDA: Ce lucru? EFIMIȚA: Dacă n-o mai plăti niminea bir, soro, de unde or să aibă cetățenii leafă? LEONIDA ( în ... rămâne înmărmurită în picioare ascultând; o altă salvă și strigăte ) Leonido! ( zgomotul se repetă ) Leonido!! ( pauză; zgomotul se repetă cu putere; cocoana se repede peste ...
Mihai Eminescu - Minte și inimă
... Precum însăși vezi, nu am, Deci în cumpănă pun toate Și le măsor dram cu dram. Ș-am văzut că-i mult mai bine C-un moșneag să mă cunun Decât iar să-mi risc eu sama C-un bărbat ori c-un nebun. Eu susțin că orice casă Din convenție se face: E mai multă fericirea Căci într-însa este pace.  Pace? Da cunoști moșnegii? Scârțâiesc ... mână vine. Și le-o dă în seamă... MUȚI Prostul! Numai gura îi de el. De-o iubește pe Brizeis, de ce-o dă ca un mișel? I-aș fi dat eu lui mireasă...  să fi fost eu acolo  Îi umpleam de bodaproste, de nu știau încotro, Îi făceam ... ți ascunz Chiar nesuferit ești astăzi, îndărătnic și  răspunzi. Povestești prost... Din franceză mai că n-ai știut nici bechi, Doamne, cum nu ai un dascăl, să te tragă de urechi. Mergi, Bibi, la Marioara ca să-ți dea ție plăcinte, Iară leneșului celui chiar nimic, să ție minte. MUȚI ... zice Dă-o, dă-o pe mamaia... nu te dau să știu că mor. ANA ( îl bate pe obraz) Îndărătnicule! MUȚI Vezi tu, pentru tine, ...