Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UN
Rezultatele 2161 - 2170 din aproximativ 2265 pentru UN.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen
... ria, a gusta doftorii amară, a să adăpa cu băuturi grețoase, a-ș vărsa sângele; și nu iaste nici un lucru ca să nu-l facă pentru sănătatea lui și pentru mântuirea cea trupească. De pe acĂ©stia poate să priceapă fieștecarele cât iaste < de ... stăpâniri lui, carĂ© începea de la răsărit și să sfârșiia la apus. Și cu toate acĂ©ste pricini, carele îl îndemna spre mândrie ca pre un împărat și împărat înfricoșat, slăvit și purtător de biruință, vedeți-l cât iaste de despărțit de acĂ©ia ce să cuveniia să-l arate vrednici ... cuveniia ca un hirotonit întocma cu apostolii, nu de oamenii, ci de însuși arhiereul cel desăvârșit Hristos, să șază întâi la sfintele săboară, iară ca un smĂ©rin nu s-au arătat niciodată să șază de nu vrea a ședa întâi toț părinții și nu în scaun nalt, împărătesc ... ca un blagocestiv împărat să poruncească să se zidească besĂ©rici, să se rădice case de rugăciuni și alte zidiri plăcute lui Dumnezeu. Iar ca un ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella
... lumina inimii. Fericirea adormise pe perna pe care Cella își odihnea capul. Sub ochii mei priveam necontenit înțelesul vieții. Cerul mi se părea aproape ca un tavan Vechi cartier în orașul Triest. azuriu; podoaba grădinilor din Miramare, ca un vis de care ne apropiam; viața, ca o veșcnicie"... "Într-o zi pluteam spre Triest. Despicam marea cu lopețile, îmi băteam joc de zborul goelandului ... care mă închinam, s-amesteca, dispărea. De-i zăream obrajii rumeni, ochii i se stingeau, de-mi apărea coama aurie, fața i se risipea ca un fum ușurel. De două ori mânia m-a ridicat în picioare. Am întins brațele, ca să smulg locașul în care m-aștepta fericirea ... dispăru în întunericul nopții... Alergai. Cercai să străpung întunecimea cu privirile aprinse de durere, dar înghețai locului... Pe Stânca Vultorii se ridică, în mijlocul nopții, un sul alburiu, și glasul Cellei s-amestecă în vuietul mării... — Fanta! Fanta! cine iubește nu mai moare! Apoi un zgomot de trup omenesc care cade și se amestecă în furia valurilor." "A doua zi, târându-mă până la Stânca Vultorii, marea era ... ...
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... Apolo, câ-i vro pricină de stat, Nu cumva oare titanii iar să vor fi rădicat?" "Vina a șchiopului este, zice Mars c-un chip fălos, Fulgerile n-au fert bine, nu le-au lucrat sănătos. Am să dau un proiect astăzi lui Iupiter și să zic, Spre pedeapsă să-mi dea voi și cela picior să-i stric. Toți au râs d-această vorbă ... și fii, Ce de toate n-a veți teamă, ce sunteți pururea vii, V-am adunat pe toți astăzi ca să vă cerem un sfat, Ce să facem unii nații ce, pentru a lui păcat, S-au fost osândit de soartă de un veac întreg trecut Să poarte pe cap o povoară ce nu s-au mai auzit. O mahină umflată, mare, pe care șlic o numesc. Nu ... poată vrun nou mijloc iscodi Ce să-i mai pui înainte, să-l poți din casă urni. N-am bani, mă rog, mai așteaptă, îi un metod tari prost, Breasla ce creditorească îl știi acum de rost, Amețăști fantazia, poezia le sfeclești, Căci nu faci haz de stihuri, numai bani strigă ... ...
... nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui? Totuși, ziceau oamenii, ceva-ceva trebuie să fi fost. Sandu al Radului adusese vestea într-un pâlc de oameni, dimineața: — A murit boierul. Iaca, l-a găsit întins în pat, fără suflare. Și doar aseară, când ... acoperișurile șubrede de draniță. La spate, livada ridicată în dâmb, îngălbenită, părea că păzește, jelind, singurătatea aceasta. Nimeni n-ar fi trecut pe acolo noaptea. Un pândar trecuse într-o seară gândind într-aiurea se vede, căci altminteri nu s-ar fi avântat pe locuri de aceste și când a ... iarăși, sălbatică, înădușind celelate buruieni, în tot cuprinsul pustiu al ogrăzii cu gardurile putrezite. Mult s-au mai mirat oamenii când, într-o bună zi, un călăreț cu o căciulă țuguiată, spătos, că te mirai cum de nu deșăla căluțul mic ce-l aducea în buiestru, se sui dintr-o întinsoare ... ceară ajutor. — Cine știe cine-o fi fost! Ia, vreun om necăjit, săracul, adăugă cel mai tânăr. Și țăranii se uitară în zare după
... — Ei, asta-i!... Aveai de vizitiu pe țiganul, pe Balmuș; nu-ți aduci aminte că mi-a furat, chiar în noaptea ceea, un curcan și că s-a îmbătat de-a stat trei zile ne-ntors? — Așa-i, omule; grozavă ținere de minte ... dânsul aminte de feciorul dumisale; oftă și dânsul. — Dacă nu e Anghelina, îți spun eu, nimic nu e la locul lui, începu iar după un timp boierul Toader. Găsi un chibrit și aprinse ciubucul, se așeză în jilț și dădu drumul unui rotocol de fum care se împrăștie, aninându-se de crengile vișinului, ca o ... cu biata mâne-sa, Dumnezeu s-o ierte. — La ochi samănă cu mine. — Ei, asta-i!... — Zău așa! Și-i înțelept ca un om bătrân. La dânsul totul e cuvântul meu... Crengile copacilor se apropiară în bătaia vântului, scuturând o ninsoare ușoară, mirositoare, deasupra ierbii de-abia încolțită ... apă limpede. Boierul Toader se mâhni. — Ce ți-i bun! Cui s-o dai! Pe mâna cui să-ți dai copila când nu vezi un om împrejurul tău, un ...
Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș
... cuibări la loc, în colțul divanului, își așeză șireturile ochelarilor pe după urechi și luă iarăși pe brațe bisacteaua cu sineturi. Conul Gheorghieș Hrașcu e un om mărunțel, din fundul divanului mai nu se zărește; poartă ochelari, când își citește sineturile, altceva nu citește dumnealui; e albit cu totul; numai pe ... nu mai înceta; conul Gheorghieș arunca din când în când priviri spre geamuri. Apoi se înfundă mai bine în colțul divanului, își potrivi ochelarii, duse un sinet în dreptul ochilor, ținându-l departe, și citi: Sinet. Am primit opt sute galbeni buni, din mâna dumnealui conul Gheor-ghi-eș Hra-șcu ... mie-opt-sute-șaptezeci-și-patru, azi suntem în o-mie-opt-sute-șapte-zeci-și-nouă și încă nu i-am luat. Asta înseamnă un an. Și dacă ar fi murit, dar trăiesc doar, și trăiește într-un târg cu mine... — Trăiește, răspunde coana Ruxanda, da vorba-i că n-are de unde să ți-i deie. Conul Gheorghieș se uită puțin ... deal, sticlind în soare. Ar aduce o viță străină și vreo două vaci de Șvițera. Ar vinde casa din târg și ar trăi acolo, ca un ...
... pe pământ: Omul află fericire nu numa-n negrul mormânt! Văd pe Pipăruș-viteazul trecând muntele de aur, Și-l văd cum se războiește c-un nedumerit bălaur, Monstru, care-aruncă flăcări dintr-un piept impancerat. Văd pe-acest voinic cum cearcă trei copile de-mpărat Și cercându-le-n tot locul, zmei pe sub pământ alungă, Lumea galbenă ... din o dungă-n altă dungă: Că-i fecior născut din babă și-ntr-un an crește ca-n trei, El aruncă buzduganul ca și-un măr, ucide zmei Și-apoi, urmărit în urmă de curaj și de norocuri, El pe-o pajură călare părăsind aceste locuri, Capătă pe cea mai ... stau ascunse două vieți De-ncântare fără margini: vulturească fantazie V-a creat și întreite facultăți de poezie. Vi-a depus un tron de aur p-un pământ de-ntipuiri! Văd apoi zâne maestre și văd alte năluciri: Pe Zorilă și Murgilă, cari grăbesc să mi se culce La cele trei urzitoare ... mit; în infinituri Se-ntâlnesc în tradițiune și-n nenumărate mituri Harpie și grifi de spaimă; în sălbatecii noștri zmei Afli taberi de himere și-un ...
... alte lumi că-n țara lui Pajură-mpărat Sunt șeptezeci de stave de cai cu păr de aur; Și spun că-i păstorește pe câmpuri un bălaur, Ce varsă dintr-o nară grea flacără de foc, Căci om și zbici nu poate să țină caii-n loc, Atâta-s de sălbatici ... cadă de greu cutremur jos, Văzând pe câmpuri stava de cai! În herghelie, Nebuni și sâlhuietici săltau fugari o mie, Toți galbeni, cum e galbăn un soare-n răsărit; Bălaurul pe gură zvârlea necontenit Pojar și jar pe-o sută de zări în depărtare, Grozav suna pământul sub clocot de-alergare ... face Și-n clipă toată stava, ca marmura, stă-n loc Și nici nu se mai mișcă. Purtat de-acest noroc, Feciorul prinde frâul și-un cal din stavă-nfrâuă; Și-n cap de noapte pleacă, dar n-a fost încă ziuă, Când bate la palatul lui Volbură-mpărat ... și tânăr, acesta-i chinul meu; Mă tem să nu te-nșele copilele din țara Lui Cetină, căci ele ard greu, cum arde para, Și-un singur al lor zâmbet te poate fermeca! Un ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... și mie, fii bunișoară, Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă-îi dede slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba-în urmă-îndrăzniră ș-a să ... acel este ferice Care pe sine-a cunoaște-începe. Și firea lucrurilor pricepe. Dela miază noapte mai departe, Sus, în văzduhul întunecos, Este-un loc (precum scrie la carte) CărĂ¹i zic filosofii haĂ²s, [3] Unde neîncetata bătălie Face-asupra stihii stihie!... O zână rea țara stăpânește, [4 ... nu vă veți prinde dă mână, Părtășiri iubind și-împărăchiare, Asupri-vă-va limbă străină Și veți hi periți fără scăpare, Nice veți mai face-un neam pă lume, Ci veți hi fără țară și nume. Ba veți hi cum furăt păn-acum, Cumu-s jidovii blăstămați, iacă!... Ce n-au ... Făcând ș-o rânduială-adevară, Noi între noi, cării toți să hie Supuși, întru d-alba țigănie? [12] Că fără dă rând nu-i nice-un bine! Căsi apoi să ne facem și mese, Cum au ș-alaltre neamuri vecine; Să ședem cu-a noastre jupânese La cumândări, zăâfĂ ...
Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!
... și așa mai încolo. De multe ori, când mănâncă lapte, rumeneala de pe buze începe a-i da culoarea roșatică. Ioniță băiatul e un sufragiu dibaci: când schimbă talerele are un talâm minunat, aruncă tot după ușă, unde așteaptă pisica și cățelul, învârtește otrepul o dată pe taler, ți-l face de sticlește și pe urmă ... lăsăm că dumneaei, după cum văzurăm, este o femeie rară și vrednicuță, apoi nu știu de unde până unde, că a căpătat și un drept mare să-și facă vătaf de curte pe însuși Dumnezeu. Eu nu crez una ca aceasta, însă dumneaei pe tot ceasul ne-o spune ... cu cravata răstignită pe piept — pentru că și dumnealui se ține de modă. La scară, în pridvor, sunt câțiva hamali ce se țin după un jupân ce strigă: "Marfă! marfă!", cărând teancurile în spinare. Jupânii sunt înăuntru vreo patru, și coconița, grecește sau turcește în pat, făcută foc: — Dar ... pentru că căciula (de va fi avut căciulă) căzuse jos, izbindu-se cu capul de corlată, cu poturii fără copci pe picioarele goale și cu un
Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan
... dumneaei, pentru că nu era așa ieșit la obraze. Trebuie însă sa vorbim ceva și de dumnealui, căci acum e între oameni. Coconul Drăgan e un fel de bădăran boierit, care se ține mereu de moda veacului. În vremea de mai nainte, după cum am zis, era un neiculiță de minune, om al trebii, scotea lapte din piatră, pupa pe român în bot și-i lua din pungă tot; sau, dacă nu vrea ... acesta e Lumea zice trebi; noi punem însă aci limba dumnealui. un fel de găgăuță de bonton, care umblă bănănăind și vorbește mușcându-și buzele, un domnișor care știe de toate: e și politic, și diplomatic, și patriot, și liberal, după vremi, și om al trebii (de l-ei căta), și ... o-ncoa — citește! Junele citește. Între alte vorbe, nu știu ce se vorbea despre Regulamentul organic , sau drept politic . Coconul Drăgan, ce asculta ca un cotoi în cenușă, ardică capul și zice junelui să îndrepteze vorbele organic și politic și să puie organicesc, politicesc. — Ce ziceți, domnilor, n-am ... veneticesc ; și dumitale, cocoane Drăgane, de când ești în slujbă, zău, toată lumea îți zice lunatic; crede-ma, să te crează Dumnezeu, că pe nici ...