Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ

 Rezultatele 2601 - 2610 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.

Gheorghe Asachi - Valea Albă

... genovezilor. Trecând amu preste istoria patriei noastre, vom aminti de Crimeea și de colonia genovezilor. Aruncând o căutătură pe harta Crimeei, astă țară se înfățoșază ca un patrat ce se pare aninat în Marea Neagră la capătul ei nordic prin istmul sau strâmtoarea de vechime numită Tafros, iar de ruși Perecop ... amează spre nord, de 40 oare sau mile de Moldova. Din partea răsăriteană a peninsulei este Marea Azovă, sau unghiul răsăritean, carile este ca un adaos cătră forma patrată a Crimeei, unde se formează o altă peninsulă, ce era odinioară despărțită de Crimeea prin un val și ... formează o culme de munți, din care cel mai mare este acel numit Trapez, înalt 4700 palme; marmora și iaspul, cu coloane bazaltice, formează grote ca aceea a lui Fingal din Scoția. Vegetațiunea de aicea a olivului, figului și a altor poame

 

Dimitrie Anghel - Nocturnă (Anghel)

... imensa-i liră, A adormit și-acuma încet-încet respiră; Iar eu, cu pași de umbră, pășesc pe țărm cu teamă. Pășesc încet ca noaptea în casa dragei mele, Și-atunci, ca rușinată, frumoasa uriașă La piept își strînge-n falduri bogata ei cămașă Și trupul și-l ascunde supt spuma-i de dantele. Se limpezește-n ... -și prindă Din negrele-i adîncuri podoaba ei de mîne, Și-apoi, gătită astfel, de noapte-așa rămîne, Iar luna se coboară pe cer ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Nedescifrabil

... neprevăzută a Sfinxului antic. Sunt oameni cari au urâtul obicei sau capriciul de a se iscăli așa încât nimeni afară de ei nu poată citi iscălitura. Le recomandăm următoarea anecdotă istorică, ce se cuvine a le fi dedicată: Împăratul Nicolae Pavlovici primește odată de la ... trimete stafetă vie generalul la Petersburg în cea mai mare grabă. Peste trei luni sosește generalul. Cere audiență la împăratul, și i se răspunde plece pe loc înapoi la post. Alte trei luni de drum înapoi. N-apucă s-ajungă la Tobolsk și o stafetă îl ajunge de pe ... Sunt guvernatorul general al Siberiei, sire. — Ce poftești? — M-ați chemat, nu știu de ce. — A da! te-am chemat te întreb cum te cheamă, căci iscălitura dumitale mi-a fost peste putință ca

 

Dimitrie Anghel - Scrisoare (Anghel)

... Dimitrie Anghel - Scrisoare (Anghel) Scrisoare de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 18 feb. 1907 (semnată Ion Fulga) Îți scriu, știi că toate-s așa ca la plecare, Că n-an clintit un lucru de două săptămîni, — Pe masă o mănușă, zvîrlită la-ntîmplare, Păstrează încă forma frumoasei tale mîni ...

 

Grigore Alexandrescu - Câinele soldatului

... mumă care îl crescuse, Și care-l iubi! Sărman, fără rude, pe țărmuri străine, N-avea nici prieteni, nici un ajutor; Nu era ființă care suspine Pentr-un trecător! Singurul tovarăș de nenorocire, Singura-i avere, un câine iubit, Ședea lângă dânsul și-n mare mâhnire Părea adâncit. Acum tot ... ridic trupul pe mâini de soldați, Cinste hotărâtă acelora care Mor pentru-mpărați. În fruntea paradei câinele pornește, Din ochii lui pică lacrimi pe pământ, Ca un iubit frate el îl însoțește Până la mormânt. Aci se oprește, aci se așează, Nimic nu îl face a se depărta: Așteaptă ... -l vază Când s-o deștepta! Câteodată cearcă piatra s-o ridice, Câteodată latră după-un călător, Cuprins de durere: Vino, parc-ar zice, ...

 

Mihai Eminescu - O călărire în zori

... plînsu-i de dor. Pe cîmp se văd două ființe ușoare         Săltînde pe-un cal, Pe care le-ncinge de flutură-n boare         Subțire voal; Ca Eol, ce zboară prin valuri și țipă,         Fugarul ușor Nechează, s-aruncă de spintecă-n pripă         Al negurei flor, O dalbă fecioară adoarme pe sînul ... n vînt, Și negrele-i bucle ondoală-n zefire,         Sclipesc fluturînd. I-adoarme pe sînu-i, se leagănă-n brate         În tandre visări; Pe cînd ca profume pe blînda ei față         Plutesc sărutări. Iar aeru-n munte, în vale vibrează         De tainici oftări; Căci junele astfel din pieptu-i oftează         În ... rubin;         De-aș fi, mîndra, rîușorul,                 Care dorul         Și-l confie cîmpului,         Ți-aș spăla c-o sărutare,                 Murmurare,         Crinii albi ai sînului!“ Ca Eol, ce zboară prin valurî și țipă,         Fugarul ușor Nechează, s-aruncă de spintecă-n pripă         Al negurei flor; Vergina îl strînge pe-amantu-i ... fața-și ascunde l-a lui sărutare         În păr ebenin. Iar Eco își rîde de blîndele plîngeri,         De junii amanți, Și rîul repetă ca cîntul de îngeri         În repede danț:         â€žDe-aș fi, mîndră, rîușorul,                 Care dorul         Și-l confie cîmpului,         Ti-aș spăla c-o sărutare,                 Murmurare ...

 

Cezar Bolliac - Cugetare

... sait, ma chère.          Voltaire Prieteni! priviți zidul acela chinezesc, Și templii, elefanții, colosuri egiptene, Pagode suterane, pagode indiene, Ce se mai lupt cu timpul ca neamul omenesc, Și spuneți, unde-i omul ce-odată le-a zidit? Priviți Memfis, Efesul, priviți Babilonia, Cetățile gigantici din Indii și Asia ... Râdeți d-a lor credință, de epopeea lor! Trei mii de ani vor trece si alți pitici turbați Vor popula deșerturi acuma neumblate. Ca mâine Paris, Londra pe pietrele surpate, 'Și vor spune epopeea la altfel de-nvățați. ................................................... ................................................... ................................................... ................................................... Ca mâine-n aste templuri, palaturi și cetăți, Locaș al veseliei, al pompei, al trufiei, Săracul unde-ațintă p-ăl beat de bucurie Și unde desfrânarea ...

 

Alecu Donici - Leul și iepurele

... Alecu Donici Un leu c-un iepure prieteni s-au făcut. Eu văd că vă mirați Și nici e de crezut; Dar când îți sta căutați La adunările lumești, Apoi mai grele lucruri îți crede nefirești. Așa, odată au pornit Ei împreună la plimbare, Și iepurele au stârnit Această întrebare ... Prietene iubit! Mă mir eu și te rog -mi spui Pricina, pentru ce cucoșul nimicit, Pe care poți pe loc c-o sfârlă mort -l pui, Te sparie așa cumplit, Încât tu fugi de glasul lui? — Aceasta nu-i de vro mirare, Lui leul au răspuns. Și noi ... Precum un elefant, cât este el de mare, De șoareci iar se teme tare. Apoi pentru aceasta dar, Nu în zadar, Răspunse iepurul. Și eu ca voi cei mari, Mă tem de câini copoi și varvarii ogari. Și noi adeseori pe patimi ne silim Cu ale celor mari

 

Gheorghe Asachi - Datine naționale

... Evenimentele au adeverit că un popor, de demult apus din orizonul politic, carele au știut păstra un asemene paladium, au triumfat de giugul veacurilor și, ca un fenix, au reînviet din proprie cenușă. Precum cu interes păstrăm odoarele și averile moștenite care ni asigurează o viață materială, cu atâta mai mult ... din care fiecare poartă în sine tipul evlaviei, a virtuții, a pietății [1] și a simplicității trecute! De aceea urmăm cu respect datina cea duioasă prin care românii mărturiesc în sâmbăta moșilor a lor sentiment în suvenirul strămoșilor ce odineoară stătură în ... îngrijire, de câteva zile, se îndeletnicea femei bătrâne și june întru pregătirea părței unei pietăți sfinte, și în noaptea de ieri nu era mormânt carele nu fi fost avut a sa lumină, o cunună de flori și în genunchi o ființă vie carea răposatului ei consfințea rugi și ...

 

Traian Demetrescu - Necredincioasa

... Traian Demetrescu - Necredincioasa Necredincioasa de Traian Demetrescu Cu trup înalt și mlădios, subțire Ca un salcîm crescut abia de-o vară, Ea pare că sosește dintr'o țară Întrevăzută în închipuire... C'un gest te farmecă de 'nfiorare. Sau ... Sau de-o zărești zîmbind, sau de-i vezi ochii Primejdioși ca nopțile pe mare... O! glasul ei! — acorduri de cuvinte, — Blajin, duios, ca plînsul unor strune, — Eu îl ascult și'l cred, ori-ce mi-ar spune, Cum cred bătrîniî 'n cărțile lor sfinte... Adese-ori mă ... pasă dacă, e necredincioasă!... Urască-mă sau uite-mă... tot una... Ea m'a iubit, — păstrîndu-și tot-de-auna Virtutea ei:

 

Dimitrie Bolintineanu - Copăcenii

... amărăciunea ce te-a-nconjurat Sufletul tău fraged crud a fărâmat! Fiii tăi cei vitregi fost-au pentru tine Mai amari ca vârful sabiei străine! Ei te dară sclavă la tiranii tăi — Tu bătuși trei secoli pe nemicii răi; Dar putuși învinge dalba tinerețe Ce simțeau ... spre fiii-ți plini de frumusețe? Le lăsași tu capul cel încununat. Ei ți-au smuls cununa, la străini a dat. Îi lăsași joace cu-armele sublime Ș-ai tăi fii le dară hordelor străine. Plângi, ș-ascunde plânsul, nu dezvelești Rușinoasa faptă celor ce iubești. II Intră prin Moldova mii de turci, tătari, Domnul cu muntenii și făloși maghiari. Domnul României scrie lui ... bravă, Ci scoatem domnul cel nelegiuit Ce-naintea Porții s-a disprețuit. Vin'de te închină domnului ce vine, Cărui toată țara -i dorească bine." III Falnicul Dumbravă pe boieri chema Și citind scrisoarea le vorbește-așa — ,,Iată-acum cu totul țara sub sclavie! Dar ce ... varsă raze lin. Dar sub cort, la masă, cei mai mari s-adună... Muzicile joacă, cupele răsună. Acolo se vede pentru prima ori Domni români ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>