Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ
Rezultatele 2751 - 2760 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.
Mihai Eminescu - O stradă prea îngustă
... singur felinar  Eu trec încet și fluier În suflet cu amar. Deodată simt în urma-mi Venind, tiptil-tiptil, Pas sfiicios de fată, Ușor ca de copil. Și simt cum că de brațu-mi Un braț ușor s-anină  Și simt că mâna-mi strânge O mână dulce, fină ... Răsună miazănoaptea Din turla neagră, veche  Suntem atât de singuri Și suntem o păreche. Căci tu ești, tu iubită! Și am dorit, ah, cât! Să fim odată singuri Și iată-ne-n sfârșit! Nici știi, copilă dulce, Câte pe suflet am! De când te întâlniră Ochii mei, te iubeam; Mi ... O, în sfârșit!... Copilă, Și ai venit  chiar tu! Am așteptat norocul  Norocu-acesta nu . Cum dete preste mine? Cum de-ai gândit să vii, Să
Ștefan Octavian Iosif - Dedicație (Iosif)
... Ştefan Octavian Iosif - Dedicaţie (Iosif) Dedicație de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție M-apropiu din nou de dumbrava cea sfîntă, Să cad în genunchi la străvechiul altar, O dragoste veche din nou mă frămîntă : Îmi freamătă frunza, iar apele-mi cîntă, Și toate ca-n vis îmi apar. Ah, iar sunt copilul nebun de-altădată ! O floare, un flutur m-oprește din mers. Tot gîndul mi-e farmec, simțirea ...
George Coșbuc - Vestitorii primăverii
... cu glas fierbinte Naturii calde imnuri sfinte, Ori doine dragi, când v-ați adus De noi aminte! Străinilor voi nu le-ați spus Că doine ca a noastre nu-s? Și-acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți câmpia iară, Și cuiburile voastre-n crâng! E vară, vară ...
Ion Luca Caragiale - Un caz literar interesant
... plagiat comis de unul dintre cei mai mari scriitori actuali ai Franței în detrimentul unui român. Emile Zola, după cum a fost silit să mărturisească singur până-n fine, a copiat în La DĂ©bâcle pasaje întregi din opera prințului George Bibescu Belfort, Reims, SĂ©dan, Campania din 70. D. prințul Bibescu, membru corespondent al Institutului Franței, a binevoit să ne dea spre publicare documentele necesare, împreună cu mai multe scrisori pe cari le-a primit, în urma publicației d-sale, de la ...
Vasile Alecsandri - Pe malul mărei
... când spaima crudă fiori suflă prin lume, Când tunetul se poartă vuind din loc în loc, Când marea frământată s-acopere de spume Și norii ca talazuri arunc spume de foc, Îmi place a sta singur pe-o stâncă dărâmată, S-aud pe valuri vântul cu groază șuierând, Să ... Cu-a sale pânzi umflate o mică luntrișoară Pe luciul viu a mărei de vânt se îngână, Și sub un cer albastru, ca lebăda ușoară, Azi lin se legăna. Dar vântul crunt, deodată, suflând cu vijelie, Schimbă a mărei față în munți îngrozitori; Ș-acum sărmana ...
Constantin Mille - Veacul nostru
... și cu-a bâlciurilor tină Vă mascați, voi, purtătorii luminoaselor scântei!… Unde, unde vi-i lumina? Când popoarele ´nvrăjbite De tirani, ca vite duse, între ele se omor, Când voi puneți, o, nemernici, arme nou descoperite La picioarele acelor ce duc vrajba în popor, Și când fabricile ... oameni veșnic, flâmânzitul vostru tun, Când Europa clocotește de lung strigătul Irlandei, Când dreptatea și frăția de pe lumea au sburat, Când o neagră profeție ca aceea a Casandrei Nu vă moaie învrăjbirea – veacul nostru-i luminat?… Nu; ascundeți-vă fața în veșmântul desfrânării, Și în glodul ...
... George Coşbuc - Angelina Angelina de George Coșbuc Baladă din Albania Ca Dumitru-n albanime Mai viteaz nu era nime, Nici la braț mai viguros, Nici la umblet mai frumos: Era înger la iubire, Zmeu era la ... d-aceste, el Bate-n poartă-ncetinel. Vine-o babă și-l privește, De pe zid apoi vorbește: Ce tot bați? Mergi înapoi! N-ai să cați nimic la noi! Și Dumitru greu mâhnit De răspunsul ce-a primit, Bate-n poartă cu piciorul, Sparge poarta cu toporul: Intră ... Viperă cu două limbi! Astăzi juri și mâini te schimbi! Astăzi juri pentr-a-nșela, Mâine-nșeli pentru-a jura: Deci să moară mișelește Inima care mințește! Apoi crunt și disperat Către tânăr s-a-nturnat: Vezi cadavrul!... Dublă crimă... Este chiar a ta ... aer; Un suspin înfrânt și-un vaier, Și-un fecior tânăr frumos, Mort de bardă cade jos. Ucigașul lung privește Sângele cum aburește Și tăcut ca fierul stând El se pare tremurând: Simte-ale mustrării icuri Și din gene-i lunec picuri. Iar în urmă s-a plecat, Trupurile ...
Ștefan Octavian Iosif - Năframa
... — Bate murgul din picior la scară, Sforăie și bate din picior ; Mîngîie-l, că-i cea din urmă oară : Pentru domn și țară Merg să lupt, și-n luptă, poate, mor. De-i zări trei picături de sînge Pe năframa ce ți-o las în dar, Nu te zbate, mîinile ... cel plecat sub stea. Dar din ceasul cînd băgă de seamă Semnul pe năframă, N-a mai vrut la geam și-n prag să stea. Nu țipă, nici mîinile nu-și frînse, Nici nu spuse-o vorbă nimărui, Nime n-o văzu cu gene plînse... Ceas cu ceas se ...
George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice
... te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în cazul numelor intranzitive. Tu, obiect concret și simplu, tu, circumstanțial de loc, Locativ pasiv, conjuncții, complimente reciproc! Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două puncte - adversative ... derivat din vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n atribut, Relativ invers compuse prin adverbii ca moțiune, Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune, Mod superlativ generic omonim adversativ, Plenison ca negațiune, iar în fond apelativ Cu prefix și cu gerunzii posesivo - cardinale, Morfologice prin sunet și prin stări adverbiale. Dați cu fuga sinonime prin funcțiune ... picior Cu funcțiuni și cu rapoarte și-alergând în fund li-e țelu Spre azbuchevedeglagoldobreiestjivetezelu Și-o harababură sfântă văd, mă tulbur, cad, mă-nchin: Să
Vasile Alecsandri - Trandafirul (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Trandafirul (Alecsandri) Am iubit un trandafir; Dușmanii l-au pus la bir! Nu l-au pus ca pe-un copil, Ci l-au pus ca pe-un mazil. El de frică s-a răznit Și s-a dus la haiducit. S-a dus, nene ... Numai mie-mi pare rău C-a fost puișorul meu. Dar m-oi duce și eu, duce Unde-i drumul în răscruce Trandafirul să-l găsesc Și de sânu-mi să-l lipesc, Că de sân de s-a lipi El mai bine a înflori Și și-a plăti birul ...
... Însă prin iscusința acea de ipocrit, El da încredințare Că ar avea purtare Întocmai cum se cade unui bramin cinstit. Oare ipocrizie Și-ntre bramini să fie? (Sau numai pe la noi Sunt lupi în piei de oi?) La astă întrebare Chiar fabula mea poate să facă dezlegare. Braminii împreună cu toții viețuiesc Și se povățuiesc De un păstor mai mare. Ei sunt pilduitorii de lege în popor; Au multe slujbe ... o zi de post Braminul meu la slujbă, hrănit cu totul prost, Socoate cum s-o deie Ceva la fruptișor Și-i vine-n gând să ieie Un proaspăt oușor Și să-l cam învârtească la para lumânării. Urmând aceasta, iată pe ușile cămării Păstorul se ivește: — Ce faci, cinstite frate? De ce te-ai apucat ... se dezvelește Oricât de mic păcat. — Oh! dreptule părinte, braminul au răspuns. Întru așa ispită vicleanul m-au adus! Iar dracul de sub pat, Ca mâța au țipat: — Ba, ba, cucernice! mă iartă, Eu singur văd întâiași dată Cum ouăle se coc L-a lumânării foc Și ...