Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI DE FATA
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 557 pentru FI DE FATA.
... și ștearsă, pe care am înviat-o și am colorat-o cu tot ce am auzit de la alții și cu propria mea fantezie: o fată tăcută, înaltă, cu părul castaniu, cu ochii căprui. Amintire a unei imagini arbitrare de altădată, aceasta și atâta este mama. În cursul vieții, imaginea rămânând aceeași, a variat, totuși, odată cu punctul de privire în care mă mutau anii. În copilărie, fata cu părul castaniu îmi era mamă. La douăzeci de ani, soră. Astăzi, o simt fiică. Dar aceste sentimente sui-generis, aceste ipoteze afective, fără substratul vreunei realități experimentate în viața de familie, au fost nostalgii de amor pentru o fată frumoasă, moartă de mult. Ca și furtunile, care răscolesc numai fața oceanului, pasiunile tinereții au venit și au trecut, dar în adâncurile cele din urmă ale sufletului dragostea ... M-a recunoscut și a oprit trăsura. Se ducea la Mănăstirea Neamțului. Avea lângă el o femeie și patru fete. Oricât ai fi de spiritual și demonic, ceea ce nu-i cazul cu Timotin, nu poți fi decât ridicol înghesuit, într-o trăsură închiriată, ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer
... de-a fi băiat, câmpul lui să dea nouă spice dintr-un bob, plugul lui să taie pân' la izvoare, boii lui să lase de-o șchioapă copita în pământ; să aibă umbra tihnită și casă la văzul lumii; și potera și ciocoii să se ducă cum se duc stolurile ... lasă pistolul în oblânc și ucide cu pumnul. În sărici blănoase, cu căciuli cât căldările, ceilalți merg cu privirea în jos, ca într-un alai de jale. Tolopan, Cătănuță și Deliu poartă pe umeri sarcină, ce, de-ar fi mai mare decât pământul, nu i-ar strivi mai greu. Parcă numără pașii, parcă dibuie locul în mersul lor. Să ducă ei, pe patul de ... la pământ ca la trei tălpi de grindă. De zăvorul ușii e priponit roibul, și suflă sperios pe nări răsfrânte, și bate cu copita iarba de sub picioare. În colibă mama Kira se dezmiardă între copiii săi: o fată mare ș-un flăcău. Fata e bălaie; flăcăul e oacheș și larg în spete. E Șuer-copilul, căpetenie de haiduci, ce poartă fulgere în priviri și glasul lui te îngheață ca bătăile crivățului, căci a sosit pe vânturi, pe fulgere și viscol ...
Gheorghe Asachi - Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei"
... Gheorghe Asachi - Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei" Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei" de Gheorghe Asachi La 1850 înturnat din străinătate Când sufla o grea furtună Preste patria dorită, D-unde fost-ai departat, Tu erai de voie bună; Ca s-o vezi mai fericită, Azi și mâine-ai așteptat. Sunetele lirei tale D-aurită viitorime Aveau dulce argument; Iacă se deschisă ... o agiute prin talent. Revăzut-ai al tău munte, Turma cu păstori și fete, Ce te-ndeamnă la cântat; Di ce porți o tristă frunte, De-a ave de lacrimi sete Di ce tot n-ai încetat? Unde-i ecatombei sfară, Cântece de bucurie Ce triumfului convin? Înturnatu-te-ai în țară S-o nutrești melancolie? Ea-i sătulă de suspin. Oare zâna amoroasă Ce-ai găsit-o-n văduvie Azi credința ț-a călcat? Ori odoară prețioasă Furul cel cu ghibăcie Din ... frumoasă Ce prin ochi și dulce buză N-a-ncetat a te-ncânta, D-alt odor dacă nu-ți pasă Decât de ea și de muză, Încetează-a suspina. Despre patrie nu geme, Este Cine grijă-i poartă, Ce-a pieri n-o va lăsa; De ...
Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)
... că te vaz crud de tot… - Merg pe șaptesprece... - Da... părinți ai? - N-am, c-am fost copil lăpădat... - Da... frățiori mai ai?... surioare? - Oi fi având, dar nu-i cunosc... - Cum, ăi fi având și nu-i cunoști?... Ce vorbă-i asta? - Păi nu-ți spusei c-am fost copil lăpădat? - Bine, aia am înțeles eu; da vorba ... asta, de mă vezi cu ochii verzi, n-oi fi trecut ca un câine prin apă... Vorba aia: uită-te la față și mă-ntreabă de viață... Ehei! fătu-meu; când aș sta să-ți spui cine sunt eu... - Înțeleg, a zis băiatul căscând; da vorba mea e, noaptea ... odihnim noi de loc?... e cam târzior... - Să se culce cui i-e somn, fătu-meu!... eu știu ca mi s-a speriat de tot somnul; pot sta de vorbă pân' la ziuă, dacă poftești... - Dumneata ăi fi putând, că n-ai umblat toată ziulica, două poștii ca mine, pe jos... Da eu tare aș vrea să mă odihnesc, drept să-ți spui ... ochi... Vrei să-ți spui un basm, s-adormi mai bine? - Spune. - Da, vorba e, asculți? - Ascult. - ... A fost odata ca niciodată, că de
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul
... străvechi și-a rămas nemăritată... DOAMNA TANA: Și-a rămas nemăritată... O fi rău?... NICULINA: De, măria-ta... DOAMNA TANA: O fi bine?... NICULINA: Știu eu?... DOAMNA TANA: Și-a rămas nemăritată... Bine ar fi fost să fi lucrat și eu la sărbătorile legate... Pestrui am... NICULINA: A! OANA: Ca partea de la soare a unei caise, așa sunt obrajii tăi și tot așa de mirositori... Mi-aduc aminte ca acum când veni Ștefăniță, prăfuit și cu vestmintele rupte, la castelul din Hârlău. Dăte cu ochii de mine și-mi zise: Oană, tu te închini la soare? La sfântul soare? Ei, da, la sfântul soare. Dar nu la soarele de iarnă, care pare ca un taler spălăcit, ci la soarele de cuptor, care coace fânețile, și grâul, și roadele... Cum să nu, măria-ta! Iacă, ți l-am adus, pârjolind țara Munteniei. Și răsăriși în prag ... am învins, având d-a dreapta pe arhanghelul Mihail și din față pe Domnul nostru Isus Christos... Și castelul a sunat de vorbele lui... Era după Cosmin... DOAMNA TANA: După Cosmin!... Oh! ce zile mari!... Ferice de ...
Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X
... nu am pretenție că ți-am zugrăvit o Maica Precista, așa și d-ta, sever, dar drept, să n-ai pretenție a obține de la mine decât ce am încercat cinstit să-ți dau. Tot mă gândesc: oare să fi așezat eu mărgelele cum se cuvine după umila mea intenție? Nu cumva și eu, om bătrân, să fi luat ca un copil ușuratic un pumn de mărgele din baniță și, aruncându-le impertinent pe o foaie de hârtie, să-ți zic în bătaie de joc: Uite, D-le X..., cum eu, dintr-o aruncătură pe negândite, am nimerit să-ți fac pe Mihai-Viteazul călare, fiindcă te știu patriot ... om sucit și tipurile de cerșetori, de un așa curios humor posomorât, în Ultima emisiune; se află și Hanul lui Mânjoală, o poveste care ar fi trebuit, pare că, să deștepte atenția chiar a celor mai convinși și zeloși Domnul X. De ce, vă rog mult, uită, acum ca și întotdeauna, atât de sistematic Domnul X, pe Popa Niță din Podeni și pe Cuțitei primarul, uită impresiile de natură din povestea hanului Mânjoloaiei;
George Topîrceanu - Bimbirițichel
... George Topîrceanu - Bimbiriţichel Bimbirițichel de George Topîrceanu I ................ Frații lui, băieți și fete, Au crescut mai pe-ndelete, Toți plângoci și dolofani. Cel mai tânăr dintre șapte Se numește Papă ... săracă. Numai Bimbirițichel O ajută câteodată Când o vede supărată... Ce s-ar face fără el? II Într-o seară, o vecină Zice: — Vin de la grădină, Dintr-o margine de sat. Mă dusesem, eu cu fata, Și-am luat și pe cumnata, Să culegem zarzavat. Dar nici nu intrasem bine: De sub gard, de lângă mine Țâșt! un iepure șoldan! Arză-l focul să mi-l arză, Mi-a mâncat un car de varză, Toată munca dintr-un an!... Bimbirițichel deoparte Stă uitându-se-ntr-o carte, Parcă nici n-ar auzi Chestia cu zarzavatul... Dar a ... zi, băiatul S-a sculat în zori de zi. Unde pleacă? La grădina Unde ieri a fost vecina, Într-o margine de
Anton Pann - Tăcerea e ca mierea
... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi o făcea toabă. Așa ea ce să gîndește, Într-o zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată ... nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și vreme fără a pierde, Cumpără un ulcior verde. Apoi mîine des de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca ... atuncea ia îndată D-astă apă descîntată Și o ține strîns în gură, Să nu-ți pice picătură, Pînă cînd vezi că el tace Și de ceartă chefu-și face. Ș-așa cum zic făcînd, mamă, Scapi de rău cu bună seamă. Deci ea asfel învățată, Luînd ulciorul îndată Și ducîndu-se acasă, Veni bărbatul la masă, Care d-o mică pricină Începu
Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele
... i invită la măcel; Ele-mpung și-ndeamnă boii La cărat, la arătură; Ele cailor dau ghes La suiș spre culmătură, Și că unde-o fi să fie, Mai curat și pe-nțeles, La-mbuibări călugărești, La ospețe-mpărătești, Ele mare au protie: La dulcețe, la plăcinte, Cu dreptul de prezidinte Ele-ncep de căpătâi, Ele pișcă mai întâi; Și că-n fine, peste toate, Fără însă , fără poate , Musca este coconeață, Că se pune poponeață Peste tot ce ... în mierea ce furau, Acolo se și-necau. Iar albinele tăcute, Ca oricare muncitor, Erau toate prevăzute Dinapoi cu acul lor. Ș ziceau, laborioase: "Noi de ceară să cătăm, Templele să luminăm, Și a miere ce producem bărbătește s-apărăm. Daca muștele codarde vor să dea pe dinapoi, Zbârnâind ... armăm și noi. Iar albina conductoare, Pân-aci ascultătoare, Se sculă Și cuvântă: "V-ați armat, fetele mele; însă știți ceva mai bun? Vă cătați de lucrul vostru și de binele comun. Miere cât de multă fie și apuce măcar cine, Că muștele cu-al lor bot, Ce dau lacome prin tot, Se sting, uite-le, de sine: Când în miere înecate, Când de aburi opărite, Când ...
Duiliu Zamfirescu - Flori de paște
... Duiliu Zamfirescu - Flori de paşte Flori de paște de Duiliu Zamfirescu La Palermo La Palermo, primăvara, Trandafirii urcă scara. Liliacul alb roșește Când sărută Dintr-o cută Sânul ce-l adăpostește. Prin grădini a ... n azalee, Casele învolburate În ciorchine De glicine Pe balcoane aninate. Dimineața ideală Râde-n floarea de migdală, Tinerețea stă în cale, Întrupată Într-o fată Cu un coș de portocale. Vin, Bălcescule, din somnul Adormiților în Domnul, Să vezi firea cum renaște: Totul cere Mângâiere Pentru florile de Paște. Unde ești, în care floare Clipa ta nemuritoare Și-a luat ființă nouă? Care plantă Elegantă Poartă sufletu-ți în rouă? Căutând ...
... trecându-te prin ițe și prin spată; și, cu ajutorul slobozitorului, al zăvorului și al lopățelei, te-au întins în stative, legându-te de sulul de dinainte, de unde se începe "gura pânzei". Călepele lăsate pentru bătătură le-au depănat pe țevi cu sucala; apoi, punând țăvile în suveică, au început a ... ai să te faci tearfă, din care se face scamă pentru bolnavii din spitale și pentru soldații răniți în bătălie. Apoi te caută, ca iarba de leac, să facă la fabrică din tine hârtie. — Mare minune mi-ai spus, dragă burueană, zise cămeșa. De-a fi așa, apoi toate lucrurile nu sunt ceea ce se văd, ci altăceva au fost odată, altăceva sunt acum și altăceva au să fie. — Tocmai ... înainte? Mătasa, frunză de dud întrată în pântecele unor gândaci. Varul, ce-a fost mai înainte? Dar funiile și odgoanele? ș.a. Femeile leneșe de la țară au cântecul acesta: Puseiu pânza, când da frunza, Ș-o gătiiu în Sân-Văsii Și-mi păru că mă grăbiiu... i de lungă-i ca o pungă Și de lată... toată-i spartă! Pe sulul de