Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU SOARE
Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 749 pentru CU SOARE.
Vasile Alecsandri - Păstorii și plugarii
... Vasile Alecsandri - Păstorii şi plugarii Păstorii și plugarii de Vasile Alecsandri I Priviți pe cele dealuri înalte, înverzite, Pe-acele largi poiene cu flori acoperite, Priviți, străini de lume, păstorii cei români, Aproape de-a lor turme păzite de-ai lor câini, Trăind o viață lină ... izbândă există-n orice fier, În tot păstorul astăzi există-un scutier! II Priviți pe cea câmpie frumoasă, roditoare, Plugarii, muncitorii lucrând în foc de soare. Pe fața lor cea blândă, pe ochii lor cei vii Adie boarea dulce din verzile câmpii. Sub mâna lor e sapa, hârlețul, coasa, plugul. Alăture ...
Ștefan Octavian Iosif - Vierița
... Ştefan Octavian Iosif - Vieriţa Vierița de Ștefan Octavian Iosif Ce dulce mustul murmură pe vrană! Lungi chiote răsună prin podgorii, Cu doniți pline, fetele, feciorii Glumesc, s-alungă, cântă, se hârjoană. — Aduceți must, să-nchin și eu o cană! S-ascult o clipă cântecul viorii ... și străin ca norii... Vreau să petrec și eu cu voi o toană! Mulți ani și toate bune, vieriță! Ce bine-i sta în păr cu foi de viță... Dar soarele-i de mult ascuns sub creste... M-am dus... de-atunci plutește o șuviță În ochii mei — și-s ...
Mihai Eminescu - Dumnezeu și om
... Mihai Eminescu - Dumnezeu şi om Dumnezeu și om de Mihai Eminescu Cărții vechi, roase de molii, cu păreții afumați, I-am deschis unsele pagini, cu-a lor litere bătrâne. Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine. Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați. Dar pe pagina din ... greoaie, seci, Te-am văzut născut în paie, fața mică și urâtă, Tu, Christoase, -o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă, Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci! Era vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător... Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt ... de-aur și de smirnă ei încarcă pe cămile Și pornesc în caravană după steaua plutitoare, Ce în aerul cel umed, pare-o așchie din soare, Lunecând pe bolta-albastră la culcușu-eternei mile. Ș-atunci inima creștină ea vedea pustia-ntinsă Și pin ea plutind ca umbre împărați din răsărit ... pustia albă de a lunei raze ninsă, Iar pe muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua Cu zâmbirea ei ferice și cu ...
Elisabeta de Wied - Sonet (Elisabeta de Wied)
... Elisabeta de Wied - Sonet (Elisabeta de Wied) Sonet de Elisabeta de Wied Precum lumina unui singur soare Prin lumea 'ntreagă-și răspândește focul, Chemând la viață nouă pe tot locul Puterea cea'n etern renăscătoare, Se luptă 'n veci prin nori să ... și 'n codrii vezi tu jocul Lucorii ei ce-aduce iar norocul Bogatei toamne-a-tot-dăruitoare: Un suflet mare tot așa învie Cu sfântu-i foc ce 'n juru-i răspândește Pe cei ce stau pierduți în letargie, Nu vrea să facă robi și nu orbește, Că el ...
Mihail Săulescu - Durerea lui Faust
... ce le poartă, nu-i nimeni să o știe, Dece le face veșnic spre țărmuri ca să vie, Dece le face veșnic să spumege în soare, De-apururi neoprite și veșnic călătoare !... Ce știu acum, nu este cu-adevărat ce știu? Ce văd pe ceru' albastru — înmărmurit pustiu — Ce văd în floarea asta ce tremură în glastră, În valurile care frământă ... ascult, din goana lor repede, nebună; De unde vin și unde pornesc așa curând? Mereu, mereu, într'una, acelaș glas răsună — Și drumurile nopții cu toate iau sburând. Eu le ascult! și sborul lor pare-o simfonie, Un cântec pân' acuma, nescris de-un muzicant, În el, plâng cei de ... suflet, cu ce s'o stăpânesc? Mi-e sete de oceanul enorm — nemărginit; De adevăr mi-e sete, întinsu-i să-l privesc! Și cu un strop de rouă să fiu eu mulțumit, Vai! cu un strop de rouă căzut la întâmplare Când înainte fuge talazul de pe mare ? » * * * Așa vorbea, din turnu-i, privind nemărginirea; Și mare părea ...
... se îmbine cu galbena haină ca aurul, un trandafir roșu îi trebuia. Și dacă a priceput împăratul că i se ofilește odorul văzînd cu ochii, a trimis crainici în toate părțile lumii, să caute ceea ce era cu neputință de găsit. Grădinile nu aveau așa minune ; codrii, nici ei ; cîmpurile, nici atîta. Dumbrăvi și sihăstrii au cercetat, înșelătoare culori i-au chemat pretutindeni ... și lăstunii își abătuseră zborul aiurea. Și dintre toți cîți erau pe lîngă curtea împăratului, mai mîhnit de jalea bietei fete era un tînăr grădinar cu părul bălai și cu ochii limpezi ca două cicori. Văzînd-o cum se stinge încetul cu încetul și cum nimic n-o mai poate abate din visarea ei, se ofilea și el visînd, cum ar putea să găsească floarea nevăzută, să ... să poarte domnița, poruncind grădinarului ca în fiecare dimineață să-i aducă unul. Și în fiecare zi, mai ofilit, mai palid, mai lunar, venea tînărul cu ochii albaștri ca două cicori și cu mîna tot mai tremurătoare îi întindea trandafirul pe care strop cu strop îl împurpura cu ...
Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung
... mini-au așteptat. M-am trezit! Ce-am văzut? Am văzut trii mormânturi Întru cari zac trupurile celor mai scumpi menunturi, Cerând la ochii mei cu lacrămi, pe rând, A amoriului jale, a prieteniei gând. Zâua nu-i îndestulă la necazurile meii, Și noapte ce mai acoperită ... nu-i ca mine de trist, nu-i ca mine de jalnic! Fantom spăimântători ci-l urmează tăcere, Pe scaon de abanos având așa șăderi Cu un nour des văzduhu învălești Și cu un schiptru de plumb pe lume stăpânești. Ci întuneric, Doamne! și ce liniște mari! Și fire întru tăceri, ea îi dă ascultări, În zădar urechea ... vede, Toati în lumi sunt moarte, toate întru tăceri! De acest mari lucru cum sufletul să miară, Nenorociri, necazuri, toate acum să piară! O, stălucite soare! O, ste preluminoasă! Vin de mă luminează, ah! zi prefioroasă! Voi, cari-mi îndulciți întuneric, tăceri, Voi, vecinici făpturi ce-mi sunteți cu plăceri, A cărora ființă duhu ne-l lămurești, Faci ca să uităm toate, necazu îl nădușești, Veniți de sprijăniți minte me ce rănită ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Rovina
... Dimitrie Bolintineanu - Rovina Rovina de Dimitrie Bolintineanu Cu degetele d-aur, fragedele zori Iar deschid spre lacrimi ochii muritori. Dar sub cort cu cerge, tot cu fir mândrite, Mircea stă cu capii armiei dorite. Părul lui străluce ca fuiorul alb, Scapă valuri late de sub coiful dalb. Fața lui lumină de trăsuri frumoase, Sub trăite zile ... a lui doamnă si-ntristată-o lasă. Acolo se vede doamna și-a lui fiie Dulce și frumoasă ca o bucurie, Albă, purpurată, cu peri aurori Semănați cu lacrimi, ale morții flori. Pe gurița-i mică, fraged zmeurită, Sărutarea pare încă adormită! Iar pe fruntea-i trece umbra unui chin Și pe braț ... capul ei înclină... Palidă, pierdută, lacrimi strălucesc P-ale sale fețe... farmec îngeresc! Altă știre vine... Paloșul coboară Și sărută dulce juna-i fețioară. Mircea cu
Nikolaus Lenau - Trecut (după Lenau)
... s-a adaos Negurosului trecut. Larg mormant, tu mă-nfiori, Înnoptat și trist trecut, Căci în sânu-ți s-a pierdut, Cu
Panait Cerna - Trecut (după Lenau)
... s-a adaos Negurosului trecut. Larg mormant, tu mă-nfiori, Înnoptat și trist trecut, Căci în sânu-ți s-a pierdut, Cu
Vasile Alecsandri - N. Bălcescu murind
... de-al țării mele dor, Văd o pasere voioasă Apucând spre răsărit, Și o rază luminoasă, Și un nour aurit. „Păsărică zburătoare, Unde mergi cu dorul meu?“ „Am solie-ncântătoare De la sfântul Dumnezeu Să duc glas de armonie Țărmurilor românești Și să scald în veselie Inimile ... sfântul Dumnezeu Să depun o sărutare Pe al țării tale sân Și s-aduc o alinare Jalnicului tău suspin.“ „Nouraș pătruns de soare, Unde mergi cu dorul meu?“ „Am solie roditoare De la sfântul Dumnezeu Să mă las în Românie, Ca să crească mii de flori Pe frumoasa ... Du-te mică păsărea, Și pe țara mea iubită Mângăieți-o-n lipsa mea! Iar tu, nour de rodire, Fă să crească-n sânul tău, Cu verzi lauri de mărire, Floarea sufletului meu!“ Note ↑ Mult jălitul N. Bălcescu, autor a mai multor scrieri istorice de mare ...