Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CEL MAI ADÂNC

 Rezultatele 501 - 510 din aproximativ 589 pentru CEL MAI ADÂNC.

Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareș

... â€� Când un vultur aurit Sus, pe cerul înnegrit, Lucind falnic ca un soare, Zicea:„Petre, frățioare, Cât de nalt e zborul meu, Mult mai nalt va fi al tău!â€� Când un lanț întins de munți Cu-ai lui codri deși, cărunți, Se-nchinau voios în cale; Și din ... minune! ce să vază În a zilei albă rază? Vede-acum cu ochi deschiși Ce-a văzut cu ochi închiși. Pe cel câmp, lung, înverzit, Vine visul împlinit! Pe colnice, pe-a lor coaste Se coboară-o mândră oaste Cu trei steaguri de oșteni Și ... Dumnezeu L-a pus drept la locul său! Note ↑ Acest domn a fost fiu bastard a lui Ștefan cel Mare. Mama lui era văduva unui păscar; și însuși Petru era cunoscut sub numele de Majă, pănă a nu să sui pe tron ... samă de cuvinteâ€� a lui Ion Neculce. În 1837 el fusese tratat și de Gheorghe Asachi, în drama „Petru Rareșâ€�, jucată de mai multe ori pe scena teatrului din Iași. ↑ sat pe malul râului Bârlad, pe drumul care duce de la Galați la Iași. ↑ manta groasă ...

 

Grigore Alexandrescu - Un ceas e de când anul trecu

... L-a vechile lor drepturi uitate în zadar. Schimbat nimic nu pare: alesele ființe, Prieteni de-altădată, strâng astăzi mâna mea: De voia întâmplării mai multe din dorințe Cu grabă împlinite putui a le vedea. Apoi, unde e răul? de ce și cum... cuvântul, Om nu poate să ... muncă înviază, În ochii-mi se confundă trecut și viitor. Căci știu eu viitorul... el nu poate să fie Decât ca anu-acesta, ca anul cel trecut; Bogat de chinuire, deșert de bucurie, Pustiu, fără nădejde, sălbatic și tăcut. Stejarul de pe munte ce trăsnetu-l izbește, Stă încă în picioare ...

 

Alexandru Macedonski - Cântec voluptuos

... le-a cunoscut, Cine n-a simțit căldura soarelui ce-i curge-n vine N-o să știe niciodată ce ascunde-adânc în sine     Învelișul meu tăcut. Fără nici-o-nsuflețire e ș-o apă liniștită, Însă mintea ce cutează, însă ochii ce pătrund, Clocotind sub mii ... la fund. Oh! Ascultă... Iată noaptea ce de mult o așteptăm... Cu zgârcenia nu merge când te-apuci să faci pomană... Să chemăm o voluptate mai

 

Ioan Slavici - Gura satului

... pe frunte, ridică din umeri, își potrivește pieptarul pe trup. Iar dacă ea se apropie, dacă este aproape de dânsul, Toader îi zice: — Ce mai faci, Marto? Ea răspunde: — Mulțumesc de întrebare, bine! El apoi întreabă: — Nenea Mihu ce mai face? Ea răspunde: — Mulțumesc, face bine că-i sănătos. El iarăși întreabă: — Leica Safta ce mai face? Ea atunci răspunde: — Șade, Toderică. După aceste, ea își adună buzele și întreabă: — Ce mai fac ai voștri? — Ei! Ce să facă? răspunde el, iacă! mai una, mai alta... De aci înainte vorba trece la lucruri mai depărtate. Toader spune că a vorbit cu cumnatul, cu vărul, cu finul, în sfârșit, cu cutare și cutare dintre oamenii vrednici de a ... dreapta și merg pe o cale mai scurtă, pe poteca dintre vii, pe la Fântâna Corbului, unde izvorăște apa cea bună. Până aci merge Miron. Mai departe nu. Aici apoi, câteodată, fetele și flăcăii se opresc și Marta roagă pe Miron să cânte. Și adeseori casele din satul apropiat abia se ... rezemă capul de umărul lui. Miron, simțind răsuflarea ei caldă și undoiarea sânului mișcat de bătaia inimii, tresări cuprins de o îngrozitoare uimire. — Cântă ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra

... carne i-a înhățat!... De-ar avea banii o limbă, lucrurile ce ne-ar spune Pe mulți albi i-ar face negri, ca cel mai negru tăciune... Nu! Eu nu vreau astă pungă!... Și chiar foame de mi-ar fi, Pâinea astfel cumpărată mă tem că m-ar otrăvi!... Moșule ... soare?... Orumbiță să-ndure un bărbat cioroi... RĂZVAN Taci, măi! Că simțesc cum intră-n mine șaptezeci de năbădăi!... N-atinge țărâna mamei, că nu mai știu ce-o să fie! Mi se-ntâmplă multe pozne când sunt cuprins de mânie. Eu nu-s țigan... ți-am mai spus-o!... Nu mă mai tot zăpăci!... Mai pe scurt, na, iată banii!... Pleacă dracului de-aci! TĂNASE De la un șerb nu voi cere, nu voi lua niciodată: Ursita-mi e neferice ... a spart lanțul! De-atunci, iată, două ierni și două veri Eu zbor în stânga și-n dreapta, ca voioasa ciocârlie Pe care n-o mai poprește ferecata colivie. TĂNASE Ești țigan pe jumătate, nu ești rob... RĂZVAN Asta-i nimic, Mai este ceva. Văzut-ai?... TĂNASE Ce? RĂZVAN Un țigan grămătic? TĂNASE Grămătic?... nu!... nu, băiete... N-am văzut, căci nu se vede, Și chiar de

 

Cincinat Pavelescu - Muzică de cameră

... Trimite-n sală câte-un la, S-aude-ncet un Admirabil! Rostit c-un glas de mahala.  Cum ți se pare, scumpă doamnă? Întreabă grav, adânc și rar Un domn în păr cu flori de toamnă Și cinci proteste-n buzunar.  Îți place muzica, maestre? Unui poet îi zice trist, Privind ... ferestre, O virgină genre artist. Maestrul dă din cap și cască. Acest răspuns e lapidar. Biata virgină-și ia o mască, Căscând și ea, însă mai rar. Cu toții sunt cuprinși de splinul Ce te apucă pe vapoare, Dar toți, gentili, îndură chinul Cu zâmbete admiratoare. Unul se scarpină la ceafă ... cărunt; Deși e surd, nenorocitul, Discută numai contrapunct. O profesoară dă un ach! Ș-apoi șoptește unui macher, Când se sfârșea ceva de Bach:  Sublim mai e și Flehtenmacher! Văzând că meșterul Dinicu Combate ca un tun francez Numai p-o coardă, domnu Nicu Ș-a luat un cap ... din piepturi trandafirii Și spre maestru se trimet. O doamnă-i prinsă de suspine.  Ce zici, Dinicu? Ce deliciu! Și când te uiți la el mai bine, Aduce chiar cu bietul Liciu! ... Într-un salon e ora unu. Muțit-au ghetele de lac. Plutește-n aer doar tutunul Și coada ultimului ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Petru și Asan

... Dimitrie Bolintineanu - Petru şi Asan Petru și Asan de Dimitrie Bolintineanu Împăratul Anghel șade în palat, De mai-marii țării mândru-nconjurat. Printre capii oștii intră doi străini, Doi români din Mezii, mândri ca doi crini! — ,,Împărate-doamne! la-ne în oștire ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

... plătit vinul de Cotnar și Obodești? Pâraiele ce izvorăsc din acești munți își varsă toate apele lor în râurile cele mari, care, pe lângă Dunăre, mai sunt încă: Nis­trul, Vistula și Tisa, care udă adeseori cu apele sale îmbelșugatele câmpii ale Ungariei. Mai e de amintit Mureșul, ce trece prin Tran­silvania; Prutul, ce traversează Bucovina și se varsă în Dunăre; Siretul, ce desparte Muntenia de Moldova. Celelalte ... și ale Niprului. Pe același temei se poate presupune că pustiurile Hersonului erau odată acoperite tot de apele Mării Negre. Ipoteza aceasta pare cu atât mai verosimilă, cu cât piatra scoasă din pământul acelor stepe e de aceeași formațiune și com­punere ca și cea din solul Mării Negre, adică de ... ei codri. Păstrând plantele de la a lor creație primitivă generația în mod destul de conservativ, ele pot servi în tot locul de cel mai sigur document geologic. Și astfel vedem că plantele Basarabiei nor-dice sunt aceleași ca și ale munților alpini. În decursul călătoriei mele prin munții Elveției ... am aflat exemplare aproape congruente cu ale aces­tuia. Crezând a face un serviciu botanicilor noștri români, le voi înșira aici. Reprezentanții cei ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta

... obraznici, împodobindu-se cu nume false, unde să învețe că D-zeu a făcut lumea rău și că noi, oamenii, o putem cârpi mai bine?" Mai departe vorbește dl Philippide de acei care au idealul ,,în vreo himeră de egalitate și pace", ,,în răsturnare, foc și omor cu orice preț". Și ... cine este mai curajos decât ignorantul?" adaugă d-sa cu politețe. Declară apoi că nu scrie cărți pentru a nu specula credulitatea oamenilor. Mai departe... dar în sfârșit în tonul acesta e scris mai tot articolul. Acum au înțeles cititorii noștri cine sunt acești nespălați, care mănâncă pe stradă, cine stă la tejghea cu cartea-n mână ca să ... următoarea mărturisire melancolică: ,,...păcat că pe calea hotărâtă de dânsa (de Junimea ), pe calea adică a muncii serioase, n-am putut noi ceilalți mai tineri să ducem toți lucrul mai departe. Dorința nu mi-a lipsit mie unuia, dar, oricât de adânc cercetez în conștiința mea, nu văd aiurea cauza sterilității spiritului meu, decât în lupta grozavă pentru a înfrânge defectele creșterii mele, în rușinea ... ...

 

Alexandru Macedonski - Visul fatal

... Alexandru Macedonski - Visul fatal Visul fatal de Alexandru Macedonski Nu mai am decât o sete, nu mai am decât un vis, Vis ce-n inimă cu sânge conturat îl țin închis; Orișiunde-l port cu mine, și c-o dulce voluptate Mintea ... să mi-l citească Înainte de momentul când... — Dar visul meu cumplit Dacă scris e să rămână un biet vis neîmplinit, Din adâncul ei cel

 

Nicolae Gane - Catrințaș

... oaspete binecunoscut al Slănicului, Nicolai Codreanu, un tip sui generis, care întinse și el picioarele spre turc așteptându-și rândul. Codreanu, dintre toți vizitatorii era cel mai credincios și mai habotnic slănicean. De vro 20 de veri de-a rândul n-a lipsit o dată să vie săși ieie în fiecare ... cu deosebire că soldatul nu merge acolo de bun cheful, iar eu naivul m-am prins în horă numai de ambiție să nu mă las mai jos decât ceilalți. Ei, dar din păcate lucrul nu se mai putea întoarce. Vorba ceea: Vrei, nu vrei, bea Grigori agheasmă! Mi-am examinat cu toată îngrijirea carabina ca nu care cumva să mă deie de ... limpede ca lacrima. Acolo la umbra a câtorva brazi seculari, pe un mușchi verde și moale ca o saltea de puf, lângă pârăul cel răcoros în undele căruia ne-am așezat butelcile ca să le răcim, ne-am pus și noi jos roată împrejur după moda orientală a ... de mâncare și poftă de vorbă cât lumea. Parcă făcusem cine știe ce izbândă. Cu cât deșartau sacii și butelcile, cu atât poveștile vânătorești deveneau ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>