Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TRECE PRIN CAP
Rezultatele 541 - 550 din aproximativ 739 pentru TRECE PRIN CAP.
Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea
... Tronc, Mărico!... ai sclintit-o, fata mea, vrei să zici Afgatanghelul!... Da, oameni buni, știu multe, de toate... nu că mă laud... căci am fost prin țara căpcăunilor și prin țara năucilor... unde oamenii pătimesc de boala politicii. TOMA: Dar ce boală o mai fi ș-aceea? MACOVEI: Boală de balamuc, care seacă toate simțirile ... că mă-nsurasem cu fata împăratului, după ce o scăpasem din ghearele unui zmeu, care-o răpise din palatul tătâne-său. Greu m-am luptat prin somn... dar i-am venit eu de hac zmeului. ARIE Frumoasă Sânziană, Copiliță Cosânzeană, Răpită-era d-un zmeu! Am dat pe el năvală Și ... ai face, măi băiete?... PEPELEA: Aș zbura tocmai lângă fata împăratului. BABA RADA: (îl trage de urechi): Ți-e dragă!... Hai?... PEPELEA: Ca ochii din cap. BABA RADA: Dar tu ei?... PEPELEA: Și ea mie, vorba țiganului. BABA RADA: Ei, știi una?... Pepeleo, hai cu mine în pădure, să-mi durezi ... nimeni? nu face nimica, eu să-mi fac meseria mea. (Strigând.) Plecați-vă, închinați-vă... (Stolnicul intră cu servitori care poartă merinde.) COR(de lăcuste) Trece ...
Vasile Alecsandri - Iorgu de la Sadagura
... niște zaharicale, dragul moșului!... Am adus înadins pe Barbu de la Iași, ca să-i cânte: “Frunză verde... “, pentru că pe-acolo, prin academiile din Sadagura, nu cred să mai fi auzit cântece de-a noastre de cele bătrânești... Măcar că și pe-acolo or fi ... DAMIAN: S-alergi iute să-mi dai de știre. IFTIMI (în parte): Mă duc la crâșmă peste drum, doar l-oi vedea mai degrabă. (Iese prin fund.) SCENA III DAMIAN: Mai pe dos om n-am văzut de când sunt și, slavă Domnului! sunt de multișor. Toate lucrurile le spune și ... cafe. Mai deunăzi îl trimit în târg să-mi cumpere de zice parale tabac, și el îmi aduce pipăruși roși... SCENA IV DAMIAN, GAHIȚA (intrând prin fund mânicasă) DAMIAN: Cine vine?. A!....Cucoana Gahița Rosmarinovici!...Sărut mâna, cucoană Gahițo. GAHIȚA (dându-și vânt cu evantaiul): Bonjour, mon cher arhon ... trimis oamenii din ogradă?... GAHIȚA: Da n-ai trimis pe Iftimi să mă poftească la masă?... și tocmai pe el l-ai găsit mai cu cap pentru ca să-mi facă invitație? DAMIAN: Da ce ți-a făcut? pentru numele lui Dumnezeu!. ce-i inghitația ceea? GAHIȚA: Nici invitație ...
Ion Creangă - Dănilă Prepeleac
... se strică. Ș-apoi, știi vorba ceea: "Dă-ți, popă, pintenii și bate iapa cu călcâiele". — Apoi, dă, frate, zise istalalt, scărpinându-se în cap, ce să fac? — Ce să faci? Să te-nvăț eu: boii tăi sunt mari și frumoși; ia-i și-i du la iarmaroc, vinde ... Dănilă Prepeleac? (că așa îi era porecla, pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui). El tuflește cușma pe cap, o îndeasă pe urechi și habar n-are: "Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita, nici atâta". Mergând el cu Duman și Tălășman ai ... — De mi-i da ceva adaos, poate să ți-l dau; iară de nu, norocul gâștelor de-acasă; că are să facă un otrocol prin ele, de s-a duce vestea! În sfârșit, dur la deal, dur la vale, unul mai dă, altul mai lasă, și Prepeleac mărită ... i acum întâiași dată să merg la drum; dar parcă dracul mi-a luat mințile!" Mai șede el cât șede de cască gura prin târg, ș-apoi își ia tălpășița spre casă. Și, ajungând în sat, se duce drept la fratesău, ca să-i ducă bucurie. — Bine v ...
... Într-o căruță amândoi Ne vom porni noi mai departe. Vrun meșteșug trebui să știi; Fierar bun, sau scripcar să fii, Sau poartă ursul tu prin sate. Alecu Prea bine. Zamfira Vom petrece noi Tot împreună, amândoi; Dar e târziu și nu-i nici lună, Să ne culcăm cu seară bună ... Păsăruică mică, Tu nu știi de rău, Nimenea nu-ți strică Cuibușorul tău. Pe crenguță crești, Soarele răsare, Și tu cu cântare Lumea veselești. Primăvara trece Vine toamna rece, Oamenii urăsc, Oamenii jălesc. Păsăruica dulce La loc cald se duce, Șade-n altă țară Pân' de primăvară. Asemenea cu păsărica, Și ... Viețuind el între noi Pe lângă Dunăre, spunea De ale lui nenorociri Și alte multe povestiri Cu mintea sa închipuia. Dar alții pentru dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și pentru iarnă-i pregătea Din blane, straie de-mbrăcat, Iar el nici c-a putut deprinde Nevoii îngrijăluiri ... Acum Alecu de doi ani Petrece tot între țigani Într-o firească desfătare. Cu dânșii bine s-a deprins Și rareori el, ca prin vis, Abia mai aducea aminte Petrecerea de mai nainte. Vieții lui soție bună Cu dâns' Zamfira dimpreună Se duc cu ursul pe la sate, Alecu ...
... Într-o căruță amândoi Ne vom porni noi mai departe. Vrun meșteșug trebui să știi; Fierar bun, sau scripcar să fii, Sau poartă ursul tu prin sate. Alecu Prea bine. Zamfira Vom petrece noi Tot împreună, amândoi; Dar e târziu și nu-i nici lună, Să ne culcăm cu seară bună ... Păsăruică mică, Tu nu știi de rău, Nimenea nu-ți strică Cuibușorul tău. Pe crenguță crești, Soarele răsare, Și tu cu cântare Lumea veselești. Primăvara trece Vine toamna rece, Oamenii urăsc, Oamenii jălesc. Păsăruica dulce La loc cald se duce, Șade-n altă țară Pân' de primăvară. Asemenea cu păsărica, Și ... Viețuind el între noi Pe lângă Dunăre, spunea De ale lui nenorociri Și alte multe povestiri Cu mintea sa închipuia. Dar alții pentru dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și pentru iarnă-i pregătea Din blane, straie de-mbrăcat, Iar el nici c-a putut deprinde Nevoii îngrijăluiri ... Acum Alecu de doi ani Petrece tot între țigani Într-o firească desfătare. Cu dânșii bine s-a deprins Și rareori el, ca prin vis, Abia mai aducea aminte Petrecerea de mai nainte. Vieții lui soție bună Cu dâns' Zamfira dimpreună Se duc cu ursul pe la sate, Alecu ...
Vasile Alecsandri - Melodiile românești
... tipăresc articole interesante despre dânsele, când o mulțime de broșuri și volumuri scrise în toate limbile ies pe fiecare zi, tratând despre chestia Orientului și, prin urmare, despre viitorul României; astăzi, când țările noastre au deșteptat nu numai curiozitatea, dar chiar și simpatia lumii; când oamenii politici cercetează istoria tractatelor încheiate ... acestor provincii luare-aminte a celor care nu vroiau să priceapă importanța acestor țări neînsemnate în cumpăna politicii; pe de altă parte, împrăștierea prin lume a exilaților de la 1848 a deprins urechile străinilor cu numele de român și, încet câte încet, ajutați prin scrierile autorilor ce se interesau de soarta noastră, precum și prin minunatele desenuri ale dlui Buke și alții, românii au izbutit a ieși puțin la iveală. Chestia Orientului de astăzi ne-a scos ... atât de interesante, cred că îndeplinesc o datorie de recunoștință pentru primirea favorabilă de care totdeauna m-am bucurat lângă români, contribuind din partea mea prin publicarea acestei colecții care este o probă mai mult că naționalitatea acestui popor se pronunță curată și necontestabilă nu numai în limba și datinile sale ...
... s’aÅ avântat JidaniÄ, e că de aicÄ înainte EvreiÄ le vor fi încă maÄ nesuferițÄ Românilor și că cererile de împămĂȘntenire ale lor vor trece maÄ cu anevoie prin corpurile legÄutĂ³re ale RomânieÄ. Nu are însă să rămâie neschimbată și posițiunea de fapt a Evreilor. Sunt cifre nemilĂ³se, care ... Ele ne-aÅ aruncat în crisa economică, din care nu am ieșit încă și care ne face să stăm sfiicÄoșÄ în fața Evreilor puternicÄ prin bogățiile ce aÅ sciut să adune. NicÄ recunĂ³scerea adevÄ•rului nu ne-a făcut să ne punem frâÅ: cheltuim ca maÄ mnainte ... sunt nevoile zilnice, atât de negre ne sunt gândurile, atât de ‘n gĂ³nă ne petrecem viața, în cât ne strecurăm ca niște orbÄ prin lumea luI DumnezeÅ, nu ne mai dÄ•m sĂ©ma despre rostul trecereÄ nĂ³srte prin viața acĂ©sta și nu maÄ ajungem să vedem seninul ceruluÄ ce se ‘ntinde de-asupra capetelor nĂ³stre. Dar nicÄ ceÄ de atuncÄ ... de legiunile de ispititorÄ ci de mijlocitorÄ, care toțÄ sunt uneltele SataneÄ. Nu e în lumea acĂ©sta nimanÄ, rÄ•Å orÄ bun însu-șÄ ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice
... Maiorescu. După ce expun în câteva cuvinte esența teoriei platoniene, adaug: ,,Această fantezie (teoria estetico-platoniană) cu fel de fel de schimbări, cu felurite variante, trece prin toată estetica metafizică de după Platon". Așadar, am știut perfect proveniența și dacă am zis că expresiile nebuloase trebuie lăsate nemților, e pentru că dl ... dl Maiorescu ar fi justificat contrazicerea în privința personalității și impersonalității, ar rămânea totuși mai multe contraziceri clare pe care nu poți să le înlături prin nici o teorie nebuloasă. Dar să vedem acuma dacă dl Maiorescu are dreptate cel puțin în partea aceea la care a răspuns și ... Ce curioasă observare face aici dl Gherea! De ce adică ar fi neexactă expresia: ,,emoțiune impersonală"? Fiindcă toate emoțiunile se petrec într-o persoană și prin urmare nu pot fi decât personale? Dar după acest soi de vorbă, tot ce gândește un om, tot cuvântul ce-l rostește ar trebui numaidecât ... întâmpine: nu este exact, fiindcă orice exprimare a unei opinii se petrece cu necesitate în organismul individual al celui ce o exprimă și prin ...
Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea
... a zbierat așa: - Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, să-i treacă pe sub nas toate și el să nu bage nimic la cap, trebuie să fi luat seama, ca și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și ... m-am gândit că nici așa n-ajungem la mare ispravă; le cunoaștem și pe dumnealor cât de-ndărătnice și de-ncăpățânate sunt... Așadar și prin urmare, după multă chibzuință, am hotărât să trimit pe mititelul, pe Aghiuță... Ce? n-a venit Aghiuță?... Unde-i Aghiuță? Mititelul sta pitit ... l îngropară cu talerul pârliții de mahalagii, că-ncepuse să le miroasă - zi o sută de mii de galbeni. Apoi, o să te-mpelițezi din cap până-n călcâie în chip de om muritor și să te duci pe pământ, în ce loc ți s-o părea mai potrivit. Acolo - ascultă ... ai nici o grijă. I-au înfășat frumos pe bieții părinții mei în niște cearșafuri curate; le-au aprins câte o lumânare de ceară la cap; un alt călugăr grec i-a prohodit și, de dimineață, când s-a arătat soarele deasupra talazurilor - "vecinica lor pomenire!" - una ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... în norod pentru, pederea acestui domn bun. Vornicul Ureche, La viața lui Ștefan cel Mare Ciocârlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba, Plugariul cu hărnicie s-apucase de arat Pământul ce era încă d-al său sânge rourat; Uitas-acum moldovanul trecutele lui nevoi ... și pustiire pe-a lor urmă au lăsat; Iar noi care bărbătește n-am lipsit a ne lupta, De abia numai prin fugă viața ne-am putut scăpa, Și cununile de lauri ce-n războaie-am adunat Moldovanul cel obraznic în picioare le-au călcat; Oare-această ... i și domnul lor; Mergiți dar, și-n astă noapte toți ostașii vă gătiți Și când va miji de ziuă, nesmințit călări să fiți, Ca prin marș iute și grabnic, fară veste să-i călcăm, Cine sunt ungurii noștri și Hroiot să le-arătăm.“ Se fălea deșertul ungur cu ... putea, Care poate fi pricina acelui bejanărit, Căci el crede că de dânsul nimene nici au gândit; Deci îndată poruncește să-i afle pre cineva Prin colibe, prin ...
... n-a fost nici un modru, căci la fântâni stau pază Trei taberi pânditoare și rar voinic cutează Să fure strop de apă, prin vorbe viclenești, Dar tu, iubite Fulger, pe Salba de-o dorești, Gătește-te și-aleargă! Încalecă-ți fugarul Și-mi fă dară pe voie! Blând ... zis: Pentru feciori Țin fetele de-a pururi inel și năfrămuță! Dar fii cuminte, Fulger, căci Negură nu cruță Pe nici un om trece pece granițele lui: Tu însă năfrămuța pe inimă s-o pui Și s-o săruți pe margini cu drag în patru rânduri Și-atunci vei ... ce-n suflet mi s-anină, A fost să văd vrodată cal galben fără splină Din țărmurile Mării. Spun oameni ce-au umblat Prin alte lumi că-n țara lui Pajură-mpărat Sunt șeptezeci de stave de cai cu păr de aur; Și spun că-i păstorește pe câmpuri ... când îl scoți Și cruce faci cu dânsul, te-ascultă câmpii toți Și văi și cai și oameni te-ascultă; în trei rânduri Poți fermeca prin dânsul tot ceea ce-ți stă-n gânduri! Voinicul pune-n deget inelul și pe loc Încalecă; se duce, ca flacără de foc, Trei țări ...