Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PENTRU CA

 Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 1621 pentru PENTRU CA.

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

... de alte documente atârnând de acea depeșă, emirul nu se gândea decât numai și numai la primejdiile din afară, și considera granița lui despre miazănoapte ca serios amenințată e vecinii ruși. Un trimis al emirului, într'o convorbire cu vice-regele Indiei, pe la mijlocul anului 1873 se rostea cum că ... rusească la Kiva, chiar după urzirile rusești din Orient, chiar după tratatul dela San Stefano, n-au încetat de'a îmbrățișa cauza rusească, ca și cum judecata politică și simțirea interesului național le-ar fi lipsit cu totul. Liberalii pretutindeni sunt iubitori de forme frumoase, de fraze și de ... temperamentul lor și după cum îi taie capul, iar nicidecum nu vrem să înțelegem pe liberalii necinstiți, făcuți liberali, cari gândesc limpede, dar lucrează rău pentru interesul lor și după cum îi împing poftele și patimile lor, cum bunioară, în micul Paris al Orientului lucrează vestitul campion al desmoșteniților, marele mag ... necinstea d-lui Gladstone, să nu facem deosebire între dânsul și prezidentul Camerei noastre, care după declarația sa de mai alaltăeri, este făcător de minuni, ca orice nepot al divului Traian, care este acum după războiu independent, nu ...

 

Dimitrie Anghel - Nicolae Iorga (Anghel)

... care am frecventat pe d-l Iorga, e dragostea de țară și de neamul nostru, sîrguința de muncă, dată prin marele lui exemplu și pietate pentru tot ce e al neamului nostru, toate aceste sfinte și mari lucruri, pentru care-i mulțumesc cu recunoștință. Tot din vremurile acele, notez o impresie fugară. E vremea cînd se reacționa cu vehemență și cu lucruri contondente chiar ... de cuvinte, o goană de propoziții, o fantazia de fraze se dezlănțui în aer. O putere elementară de uragan trecea în glasul acela, omul transfigurat, ca un anacoret, ca un rătăcit din altă lume, vorbia făcînd procesul boierilor de astăzi, în comparație cu boierimea veche. Cuvintele lui biciuiau, arzătoare, ironia își arăta dinții sclipitori ... care a plămădit-o el. Pe multe fețe am văzut trecînd o înduioșare, pe multe altele, convingerea micimei lor, multe gesturi stînjenite am văzut ca și cum afirmau că întîmplarea i-a adus acolo și că ei n-au făcut nimic pentru aceasta. Mulți aveau aerul de a-și cere iertare. Exemplul energiei și al muncei neobosite intrase și acolo, suflul marilor isprăvi rătăcea și ... ...

 

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște

... comisar, pe ipistat, pe sergent... Cine plătește bine este bine păzit. Într-un târg așa mare, noaptea e zgomot și lumină, nu întuneric și tăcere ca în valea singuratică a Podenilor. E un han în Ieși, - acolo în colț, ce loc bun pentru o dughiană - un han unde toată noaptea cântă fetele la CafĂ© Chantan. Ce viață zgomotoasă și veselă! Acolo găsești la orice ceas, zi și noapte ... doi oameni de fiecare parte; pumnii sunt strâns legați unul peste altul cu o curea tare. E un om cu o cherestea uriașă: un cap ca de laur, părul negru, des, barba și mustățile aspre și împâslite. Prin cămașa-i, sfâșiată de luptă, se vede pieptul lat, acoperit ca și capul de un stuf de păr. E cu picioarele goale; gura i-e plină de sânge și stupește mereu firele pe care le-a ... clipă, apucând în palma dreaptă capul copilului, în cea stânga pe al Surei, le izbește pe unul de altul cu atâta putere că le confundă ca pe niște ouă moi... Un zgomot s-auzi, o trosnitură care cu nimic nu se poate compara, la întâlnirea celor două titve smăcinate una pe

 

George Coșbuc - Blăstăm de mamă

... din jurul Năsăudului Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Frunză verde tulburea, Avea Lena nici ca ea Trei feciori frumoși avea; Trei feciori și-o fată mare Lena cea veselă are. Trei feciori ca niște zmei, De-a dragul să cauți la ei, Iar copila râzătoare, Subțirea și-ncântătoare Ruptă dintr-un raz de soare: Mult cu ... s-a preschimbat; Giolgiu-n căpeneag îndată, Crucea-n spadă de fier, lată. Constantin suie călare Și pornește-n fuga mare; Și fugea calul ca vântul, De-abia atingea pământul, Și zbura, dar nu glumea, Căci ca dorul se ducea, Căci stăpânul îi zicea: Zboară, murgule, cu mine, Căci zbor alături de tine, Zboară, murgule, pe cale, Căci zbor pe urmele tale ... glii ierboase, Sălaș strângător de oase! Dusu-m-ai și m-ai adus Și pe cale și pe sus Și-ai făcut un mare bine Pentru mama, pentru mine, Pentru mamă, pentru fată, Pentru mine totodată! Și tu, căpeneag iubit, Pânză albă de-nvălit, Și tu, spadă lucitoare, Crucea mea de la picioare: Ne-a sosit vremea ...

 

Ion Creangă - Moș Ion Roată

... țăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe seama unuia dintre boieri să le țină cuvânt, ca să-i facă a înțelege scopul chemării lor la Iași. — Oameni buni, știți pentru ce sunteți chemați aici, între noi? zise boierul cu blândețe. — Vom ști, cucoane, dacă ni-ți spune, răspunse cu sfială un țăran mai bătrân ... de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabă creștinească și frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înțeles-ați, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Și dacă aveți ceva de zis, nu vă sfiiți; spuneți verde, moldovenește, ca la niște frați ce vă suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alții și Dumnezeu să ne lumineze pe toți cum a ști el mai bine! — Înțelegem, cucoane, așa ... români. D-apoi frații noștri de sânge: franțujii, italienii, spaniolii și portughezii, ce așteaptă? La orice întâmplare, Doamne ferește, stau gata să-și verse sângele pentru noi... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ați înțeles și răsînțeles. — Ba eu, unul, să iertați dumneavoastră, cucoane, încă tot n ...

 

Nicolae Gane - Două zile la Slănic

... zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decât știința scrierii și a cetirei și oarecare elemente de aritmetică. Însă pentru oameni ca el cartea nu-i bună decât doar pentru a le strica originalitatea talentului, căci era într-adevăr talentat. Nae Peruzescu. Scria romanuri, poezii și piese de teatru, și nu o dată ... vorbea omului din oglindă cam astfel: — Peruzescule, ești nostim! nu degeaba porți nume de piatră scumpă... Poet și romanțier!... cum șede omului mai bine... Ca mâni o s-ajungi ministru, parcă te văd; la Instrucțiune, nu-i așa?... ca să-mi proteguiești artele. Ș-atunci, he!... he... Ce roluri o să-mi joci!... În acel moment ochii lui căzură pe ziarul Graiul Trotușului pe ... susține cu șir, căci drumul se făcuse rău și bolovănos și la fiecare moment cucoana Luxița, mică și slabă cum era, risca să fie aruncată ca o minge afară din trăsură. La Cerdac, unde este jumătate de cale, trăsura se opri pentru câteva minute, în care timp Peruzescu se îndeletnici cu cetirea iscăliturilor și a cugetărilor scrise de trecători pe stâlpi și tavanul cerdacului. Două ...

 

George Coșbuc - Dragoste învrăjbită

... Dacă-l are drag Într-atâta fata și el știe bine, Cum îl rabdă locul, Doamne, cum îi vine Suflet să mai umble zile supărat Pentru-o vorbă numai? El e om bărbat, N-o să-și prindă doară mintea c-o femeie Pentru ce s-aprinde? pentru ce să ieie De bani buni prostia oricărei femei? Vezi, a lui e vina! Nu e vina ei, A voit să ... a lovit în el. Și plângând copilul și-a cătat cărarea. Ea luând din mână-i volnic lumânarea O lipi de-o piatră ca să mulgă iar. Nu mai era lapte și mulgea-n zadar Ugerul. Iar vaca poate niciodată N-a mai fost ca astăzi neastâmpărată Și-a-ncetat Simina, ca s-a ostenit. Când era prin tindă, ea și-a amintit C-a lăsat aprinsă albă lumânare. D-apoi ... cum îi apasă Pieptul și-o sugrumă, și o ține drept. Ce să fac în casă? Dar aici ce-aștept? Și-i venea să țipe ca dintr-o pădure Și-i venea să urle

 

Gheorghe Asachi - Giudecată nouă a lui Paris

... vechi ș-acuma, oare cine nu-nțălege Că e mare diferire la nărav, la gust și lege? Plin de gară și proțesuri neastâmpăratul om, Astăzi pentru milioane, dar atunce pentr-un pom. Ca femeia-atunci și zâna Să se laude au voit, De aceea s-au sfădit Iuno, Venus și Atina. Pentru asta, la un munte, care Ida se numea, Unde Paris, păstor tânăr, turma sa de oi păștea, Au venit pe-ascuns tustrele, Ca să giudece pre ele Și la mai mândră femeie Dorit pomul ca să deie. Deci l-acela păstorel, Tânăr, blând și frumușel, Toate zânele jaluze Se ruga prin ochi și buze. Una minte-i giuruia, Alta averi ... I-au zis: Te voi înzestra Cu înaltă-nvățătură, De soț dacă mi-i lua! Abie-au zis, ș-a doua zână, Chiar ca Vinera frumoasă, Au intrat de grații plină, Și sub genele umbroase Două stele-i scânteia. Mult nu cred c-a fi zis ea ... d-agiuns ea să s-arete. În asemene minut Cel mai drept giudecător Paragraf-ar fi pierdut. Chiar ș-al nostru matador, Pe când sta ca ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost

... spune. Acum să venim iar la vorba noastră, de unde am lăsat. După ce s-a isprăvit nunta, toți flăcăii ceilalți au rămas ca opăriți și bătînd din buze. Și ca să mai alunge aleanul din inima lor, s-au adunat și ei acum cu toți la crîșmă și s-au așternut pe băute o zi ... ușă, în tindă, și întreabă răstit: cine-i acolo? — Eu, băică Vasile. — Cine, eu? — Eu, Ionică cel prost. — Că numai unul ca tine trebuia să fie, ca să sparii oamenii din somn la vremea asta. Da ce cauți pe la noi tocmai acum în puterea nopții, mă Ionică, zise Vasile căscînd. â ... în sat la noi, Nănașu-i vornic, Moșu-i pasnic și Tata-i vatman, nu dracul; oi pute eu să fac ceva sub mînică și pentru tine, ca să te scap. Numai la vară, cînd oi ave și eu de lucru, cred că om îi fi și tu. — D-apoi mai încape ... casă la mine, n-ai habar, că uite pistoalele cele cum stau încărcate colo în cui! Dar nu știu cum să mai zic și eu ca ...

 

Ion Creangă - Capra cu trei iezi

... Eu, unul, mă duc să deschid. Atunci mezinul se vâră iute în horn și, sprijinit cu picioarele de prichiciu și cu nasul de funingine, tace ca peștele și tremură ca varga de frică. Dar frica-i din raiu, sărmana ! Asemene cel mijlociu, tuștiu ! iute sub un cherșin; se-nghemuiește acolo cum poate, tace ca pământul și-i tremură carnea pe dânsul de frică : Fuga-i rușinoasă, da-i sănătoasă ! ... Însă cel mare se dă după ușă și - să tragă ... când mă văd ! Băieții mamei, băieți, Frumușei și cucuieți ! Bucuria caprei nu era proastă. Dar când s-apropie bine, ce să vadă ? Un fior rece ca gheața îi trece prin vine, picioarele i se taie, un tremur o cuprinde în tot trupul, și ochii i se păinjinesc. și ce era nu ... de i-a mai da lui nasul să mai miroase p-aici, apoi las' !... Numai tu, să nu cumva să te răsufli cuiva, ca să prindă el de veste. Și de-atunci căuta și ea vreme cu prilej ca să facă pe obraz cumătru-său. Se pune ea și stă în cumpene, cum să dreagă și ce să-i facă ? "Aha ! ia, acum i ...

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

... o mărgea mare roșie. Ghemotocul izbit cu necaz în pământ se desfăcu... Între cutele lui o floare!... Cu mirare și cu mai multă luare aminte ca-ntâia oară, el ridică binișor hârtia... în adevăr era o garoafă - ca sângele ce-i curgea din deget - ruptă de curând... Desfăcu atunci mai bine... Ceva scris... Trupul tânăr se simți furnicat din creștet până-n tălpi ... ce-i radiază din rădăcinile părului - și cât e de bine să te părăsești în stăpânirea acestor atâtea simțiri ce te-nvăluiesc din toate părțile ca niște vârteje de aburi calzi saturați de esența adormitoare... Cu vorbe să le spun?... Astea se simt și se gândesc, de spus nu se pot ... avea un repertoriu popular așa de bogat; scene de gelozie fără cuvânt și din chiar senin; și jocuri, și mușcături; și lupte atât de inegale, pentru ea ca putere, pentru el ca farmec... ș-apoi, după atâta oboseală, povestirea reciprocă a celor întâmplate mai înainte de a se cunoaște. El avea puțin de ... ce sete mi-e de viață! ce dor îmi era de tine! Căldura strânsă atâta vreme în ființa aceea frumoasă se revărsa acuma-n afară ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>