Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ

 Rezultatele 671 - 680 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.

Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod

... pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: bem, prietini, bem, pân- nu vom mai putea. Dacă venea rătăcească Vun învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca mă rog. Dar ție-ți place doina, hora, Îți place-al viței dulce rod, Tu povestește tuturora De moș Istrate-voievod. Le spune sfatul meu ... Moldova noastră Viteze inimi de creștin; Tineri, în veselia voastră, Stropiți-le duios cu vin! Și în Moldova mea cea dulce Orânduit-am cu prisos: Ca butea plină o culce, Cea goală iar cu gura-n jos. Și astfel sta-n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz, Odihna multă-i ... domnul sfânt, Ce nici în ceriuri samăn n-are, Cum n-are samăn pe pământ! Moldova cu stejari și cetini Ascunde inimi mari de domn, bem cu toți, bem, prietini, le vărsăm și lor în somn. Pân- la al zilei blând luceafăr bem ca buni și vechi tovarăși; Și toți cu chef, nici unul teafăr, Și cum sfârșim ...

 

Mihai Eminescu - Codru și salon

... natală, Cu codri plini de umbră, cu râpe fără fund, Unde izvoară albe murmură cu sfială Și scapăr-argintie lovindu-se de prund. Ar vrea ca mai vadă colibele de paie Prin stânce încuibate, ce mai că se prăval, Când luna dintre nouri, crăiasa cea bălaie, Se ridica prin codri din ... trezește lumea-ntreagă, Picioarele-i desculțe îndoaie flori pe jos. ,,Ah! cum nu sunt ­ ea strigă ­ o pasăre măiastră Cu penele de aur ca pasările-n rai; La Sfânta Joi m-aș duce, aș bate în fereastră Cu ciocul și i-aș zice cu rugătoriul grai: -mi deie-un măr, în care închisă e o lume, Palat frumos la munte, în codri înfundat, Ș-un făt-frumos de mire, înalt, cu ... aleagă? Nu te iubesc atâta cât știu te iubesc? Ai vrea storc din mare amărăciunea-ntreagă Și într-o picătură s-o beau, -nnebunesc? Spre-a împlini vounul din dorurile tale, Au pot fiu, copilă, de trei ori Dumnezeu, Și ce-au făcut puternic în veacurile sale, Aceea într-o clipă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

... pe tot ceasul ne-o spune; căci, când n-are dumneaei chef de bătaie, atunci pe toate slugile, pe toți oamenii din casă îi trimite -i bată Dumnezeu. Ia vedeți cum se fac trebile în casa dumneaei. luăm, spre exemplu, vremea când se întoarce frățica de la curte; pentru că, le spuie cineva toate, unde mai are vreme? Cu toate acestea n-ar fi rău mai adauge câte ceva cum își mână trebile când se gătește meargă la nuntă, la bal sau și la biserică — pentru că dumneaei merge și la biserică, mai vârtos când are arate lumii că nu cutează nici o marțafoaică -i meargă înainte la mir. Odată s-a întâmplat una ca aceasta și s-a făcut lucrul dracului în toată mahalaua; dar mai spuie și alții câte mai știu! Aci luăm vremea când se întoarce frățica de la curte cu călimările la brâu sau (de e îmbrăcat nemțește) cu cravata răstignită pe piept — pentru ... stea cu gârbaciul în mână, tot dea când în unul, când în altul, unde va porunci coconița: patt, plici, chiutt, puf! — În cine

 

George Bariț - Inimile mulțămitoare

... Dar nu vă prea înf[i]erbântați jucându-vă. IULIE: Astăzi n-avem grijă că vom asuda. Ziua este răcoroasă. Pare că e hotărâtă ne jucăm noi. QUINT[ILIAN]: Așa este, dacă v-ați juca voi cu cumpăt și n-ați alerga ca și vorburile. Dar eu cunosc pe bunul meu Iiulie. Când va trece el măsura, atunci sorioara lui, Cornelia, îi va aduce aminte că tot ce ... primejdie și mai mare. DION[ISIE]: Așa e, tinerică coconiță! Aceea fu o zi f[i]erbinte și sângeroasă. Groază și cutremur! Gloanțele sbura împrejur, ca și când ar fi ploat din ceriu. Reghimentul nostru sta în aripa stângă. Aceasta începu spre seară îngădu[i]e, trăgându-se îndărăpt. Vrășmașii năvălea din toate părțile, o divizie de husari fu orânduită apere o parte de artilerie, ce se trăgea într-o parte. Colonelul nostru, un răsboinic de nu lesne s-ar afla părechea, căzu în câmpul ... voastră, ne dusă înaintea năvălitoriului împotrivnic. Deodată întâmpinarăm un număr mare de vânători frâncești călare. Ei năvăliră asupră-ne cu iuțală mare. Noi ne apăram ca desnădăj­duiți, nemișcându-ne din locul apucat. Atunci calul domnului maior căpătă două gloanțe deodată, în piept, și răsturnă la pământ. Mai mulți vrășmași ...

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

... tocmai acea celebră compozițiune care de optsprezece ani încoace se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea decît la reprezentare“, răspunse unul dintre dînșii. „E necesariu ca mergem la teatru o vedem“, adăogă un altul. „Așadar, la teatru“, răspunseră toți deodată și se îndreptară pe calea ce duce la biroul casieriei. Pînă ... au trecut prin toate fazele artei. Ce ar fi oare daca s-ar da unui om cu puțină cunoștință de carte Divina Comedie sau Faust , ca le facă lectura pentru distracțiune? El ar adormi în adevăr! Ei bine, tot cam așa s-a întîmplat și cu publicul nostru la ... muzicală și cîntă după un metod foarte bun; are însă defectul de a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note ...

 

Andrei Mureșanu - Mintea (Andrei Mureșanu)

... dreapta-ți sântă a făcut, De la om și feară, până l-acea floare, Carea vegetează numai un minut! Ce mă face însă, ca te ador Este mintea, Doamne, care-mi strălucește, Ca și un luceafăr, în al nopții nuor, Și-n vuietul lumii blând mă însoțește, De când văd lumina, și până când mor! Ea-mi conduce ... pașii, mă pot feri De leu și de tigru, care varsă sânge, De foc și de apă, ce m-ar nimici; Ea mă luminează ca știu resfrânge Cursele dușmane, verunde vor fi. Ea departă ceața de la ochiul meu, Ca nu amestec credința deșartă Cu credința dreaptă, într-un Dumnezeu Care o propuse simplu fără ceartă Ca la frați din fire, însuși fiul său. Seculi se-nchinase genul omenesc Soarelui și lunei, stelelor pompoase, Până când vie dascălul ceresc Ce prin suferirea morții glorioase A plântat în lume spirit creștinesc. În deșert se-ncearcă ai nopții argați revarsă umbră în loc de lumină, Ură-n loc de pace între fii și frați Ale lor cuvinte nu prind rădăcină Căci nu ies din ...

 

Ion Luca Caragiale - Urgent

... Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută octombre cu No. 597 asupra necesității de lemne pe care o simte școala, vă rugăm ca de urgență binevoiți a ne trimite cantitatea prevăzută, căci vremea se strică și amenință nu mai putem urma cursurile fără combustibil. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Școala de fete No. 1 din urbea Z... No ... apei, chiar cu câteva zile înainte de examenele anuale, ceea ce produce o enormă confuziune pedagogică. Având dar acestea în vedere, vă rog, domnule primar, binevoiți a dispoza ca se satisfacă cât mai urgent nevoile școalei. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Revizor școlar, Lazăr Ionescu-Lion * Școala de fete No. 1 din urbea ... se plânge că onor. primărie, după repețite cereri, nu-i liberează lemnele necesare pentru încălzit, din care cauză sufăr cursurile. Vă invit dar, domnule primar, ca de urgență, satisfaceți conform legii, justele reclamațiuni ale doamnei directoare. Primiți, d-le primar, etc. p. Ministru, nedescifrabil p. Director, asemenea * Camera Deputaților. Sesiunea prelungită. Ședința de ... local chiar suprimarea cursurilor? D. ministru al Cultelor: Răspunz onor. deputat că, în urma raportului revizorului școlar local, ministerul a luat măsuri urgente

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)

... a macilor, pentru sufletele naive și smintite ale copiilor și ale nebunilor, și pentru lauda lui Dumnezeu care e prea mare și prea departe ca -l audă. Dar într-o zi mâna îi îngheață pe coarde și serenada lui o risipește crivățul: Azi iarna-i bate în ferești, Și vântu ... Ce rău ți-a făcut, Alecule, Monitorul Oficial, de vrei -l aduci la faliment, or poate pândești locul directorului? Poetul Macedonski începu râdă, îndreptându-și lavaliera, care se strâmbase, și vru -și ia rămas bun zicând: Mi se pare că v-am întrerupt o conversație interesantă. Nu, replică maestrul Caragiale, vorbeam cu Cincinat, care e tânăr ... și puternic, când lui Const. Arion, mecena larg și înțelegător al artei și al suferinței, când lui Emil Costinescu, fostul ministru de finanțe, suflet frumos ca și înfățișarea lui blândă și patriarhală, când (mătușii mele) dna Smaranda Bucșan, castelana de la Parepa, când tatălui meu, inginerul Ion Pavelescu, om de inimă ... rezultatul dorit. Dar nu vă închipuiți că maestrul, când se trezea în posesia unei sume respectabile de 500 sau 1000 de lei, se ducea -și plătească chiria sau

 

Nicolae Gane - Șanta

... nalt, spătos, cu sprincenele posomorâte, că de nu!... îi vom arăta dacă cuțitele noastre știu sau nu a tăia în carne macră. Meargă toarcă în furcă, iar nu ție pușca în spate și steie în fruntea a doisprezece voinici ca noi. N-am lăsat doar satul și târgul ca venim în codru ne muierim. De aceea ascultați-mă pe mine: când va veni căpitanul, -i spunem -și caute de drum. Ne-am săturat de zile fără treabă și nopți cu prea multă odihnă. — Bine vorbește Duman, strigară cu toții, ... cârdurile de potârnichi, dacă nu eu, căpitanul Codrean?... — Așa este!... — Atunci care-i nemulțumirea voastră? Se crede oare cineva mai vrednic decât mine vă fie căpitan? iasă acela aice la lumină și se măsoare cu mine. Zicând aceste cuvinte, căpitanul Codrean sta drept ca un stâlp dinaintea lor, cu fața amenințătoare, cu buzele tremurând de mânie și aștepta. Nime nu ieși la luptă. — Vă iert pentru astă dată ... și cum nimic nu s-ar fi petrecut, se lungi la pământ în apropierea focului, și-și aprinse cu liniște luleaua, iar hoții, devenind blânzi ca ...

 

Vasile Alecsandri - Despot Vodă

... șale. LASKI Așa-i!... Mă simt, zău, încă puternic cât un tun. Mi-e dragă lumea, frate, și-mi place traiul bun. Eu nu sunt ca evreii ce zic că viața-i lungă Sau scurtă, măsurând-o pe banii lor din pungă. Eu zic: Hei! deie Domnul mulți ani ca trăim Și planurile noastre curând le-mplinim. (Se scoală și se primblă pe scenă.) Iată-ne-ajunși cu bine pe naltele hotare Ce zac între Moldova și țările maghiare, Loc ... țara, muma, piere gemând sub talpa lor. DESPOT Cu Vodă Lăpușneanul ei astăzi nu se-mpacă? LASKI Nu! n-ar putea nici dracul pe tron ca le placă. DESPOT Le trebuie, se vede, un domn căzut din cer? LASKI Ba mai degrabă-un... Despot cu brațul lung de fier, bată, apese pe dârza lor cerbice Și-n capul lor sămânța de vrajbă o strice... Și iată de ce, frate, primit-am bucuros Ca ajut avântu-ți de dor ambițios. Sunt leah; cu moldovenii în veci n-am împăcare, Tu cauți un tron, Despot?... eu caut răzbunare! (Dându-i ... DESPOT Prea bine, însă nu crezi mai nimerit Ca

 

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... cineva. În același timp, domnul trage cu ochii la ușă: așteaptă desigur pe cineva, și cu nerăbdare. Negustorul plătește ceaiul. Îndată, iată și hamalul vine -i spună că trenul a tras la peron; îi ia geamantanul de pânză și vrea -i ia și sacul de piele, ca -l ușureze pe pasager; dar acesta își trage repede mâna cu sacul și refuză serviciul. Sacul nu e mare, dar trebuie fie greu, fiindcă pasagerul, ridicându-se, trebuie -l țină și de dedesubt cu mâna dreaptă. Hamalul pornește spre ușă; negustorul după el. Domnul, care n-a scăpat din ochi nici ... — zice provincialul — trenul ăsta se mai oprește undeva până la Ploești? — Da... la Periș, două minute. — La Ploești, ne dăm jos, luărn câte-o dulceață... — ...Ne dăm, dacă vrei, zice domnul distrat, ca de pe altă lume, și se trântește doarmă, învelindu-se cu tartanul peste cap. Trenul a plecat din Periș. Negustorul scoate un măr din buzunarul șubei și începe ronțăie. Deodată domnul se ridică: — Peste putință

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>