Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BINE FĂCUT
Rezultatele 821 - 830 din aproximativ 1285 pentru BINE FĂCUT.
Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet
... crizei într'un fel sau într'altul și atunci numai vom avea a zice și noi cuvântul nostru. Astăzi voim a face numai ceea ce s'ar putea numi diagnosis crizei ministeriale, fără a ne preocupa dacă boala este mortală sau cine va fi moștenitorul ... se arată în zare stânca tarpeiană cu prăpastia ei. Căci acum s'a schimbat fața lucrurilor. Nu mai poate fi vorba, sau mai bine, nu mai este loc de a distruge, acum este vorba de a clădi, de a organiza, și aici se ... bărbați, și fățișa neîncredere mutuală cu care se păzeau unul pe altul; între altele în vremea petrecerii lor la Berlin pentru lucrările Congresului. Ceea ce face pe d. Brătianu a se ține acum strâns legat de d. Cogălniceanu este că simte că are în acest bărbat aceea ce nu ...
Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite
... un măreț palat, Înșirând la scumpe salbe De mărgăritare albe. Iar o pasăre măiastră Vine vesel pe fereastră Și, bătând din aripioare, Zice, blând cuvântătoare: Bine, bine v-am găsit, Dalbe flori din răsărit! Bine-ai venit de la rai, Păsărea cu dulce grai! Eu sosesc cu primăvara Ca să mă întorn cu vara; Ș-acum vin pe-al vostru ... Și o dalbă de poveste Cum n-a fost și nu mai este! Păsărică, spune, spune Cea poveste de minune, Că ți-om face noi trei salbe De mărgăritare albe. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 Note I Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite ... noroc Și să-l apere de foc, Și de patimi suflețești, Și de boalele trupești! Iar frumoasa copiliță Zice astfel din guriță: Eu i-aș face doi feciori, Doi de gemeni frățiori, Cu cosițele-aurite Și cu fețele-nflorite, De n-ar fi alții ca ei Drăgălași și frumușei, Căci ar ... stele, Ochișori inimii mele! Pe pământ voi v-ați închis Și în ceruri v-ați deschis Să priviți la dorul meu... Coborî-v-ar Dumnezeu! Bine v-a fi vouă, ...
Constantin Stamati - Țăranii și pâraiele
... curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci ...
Ivan Andreievici Krâlov - Țăranii și pâraiele
... curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci ...
... Mihai Eminescu - Glossă Glossă de Mihai Eminescu Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi ... Și de plânge, de se ceartă, Tu în colț petreci în tine Și-nțelegi din a lor artă Ce rău și ce e bine. Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe, Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe; În prezent le-avem pe toate ... de te cheamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera și nu ai teamă; Te întreabă și socoate Ce e rău și ce e bine
George Topîrceanu - În loc de prefață
... pe când mă dam pe gheață) Obscuritatea ta — de suprafață, Și profunzimea ta — de două șchioape. Iar azi lirismul meu e clar, vezi bine, Căci tuturor își dăruie secretul, Dar ca să poți citi cândva în mine Tu nu-mi cunoști, Zoile, alfabetul. Zadarnic dar ne-amestecă vultoarea, Noi ...
... n glas mare-așa zicea: ,,Domnule, măria-ta! Ian deschide-ți fereastra, Să ne vedem fețele, Să ne-auzim vorbele. Să știi, Doamne, să știi bine Că nu-i vrednic pentru tine Să omori voinici ca mine!" Domnul fața și-aprindea, [18] Grecu-n beciuri s-ascundea, Curtenii cu toți săreau ... sărind, așa zicea: ,,Rămâi, Doamne, pe domnie, Eu mă duc în haiducie! Rămâi, Doamne, sănătos, Că tu vrednic nu mi-ai fost. Ilieș, rămâi cu bine, Că nici tu nu ești de mine Și nici eu nu sunt de tine!" Scăpatu-mi-a voinicul! Eu mă-nchin cu cântecul ...
... mulți brazi ascund la rădăcina lor trupuri omenești și printre răsunetele sperioase, ce ies noaptea din codri, trebuie să fie și glasurile celor uciși. — Bine, dar pentru ce acele ucideri? — Pentru ce?... Pentru un cuvânt, pentru o căprioară care trece hotarul, pentru ura contra secuilor ce ne pradă pământul ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură și de umilință în Dumineca Florilor
... cu stâlpări și cu ramuri întru întâmpinarea lui Hristos, precum au făcut astăzi, la înviiarea lui Lazar. Că și cei mici și cei mari striga: Bine e cuvântat cel ce vine în numele Domnului, Osanna, celui dintru înălțime. Dară (oare pentru ce) această despărțeală între cei doi morți și între cest ... rușinează de oameni, nu să tĂ©me de DumnezĂ©u, nu ascultă învățături, nu priimĂ©ște sfaturi; plâng înaintea lui săracii și nu i să face milă de ei; strigă văduvele pentru căci nu le face dreptate și nimic nu grijaște; suspină vecinul, pentru căci îi ține al său și nu ascultă. Acest păcătos, nu numai că iaste îngropat în groapa ... ce nu patru zile, ce săptămâni și luni și ani și vremi, să află îngropat în groapa păcatului. Acum dară să vedem drept ce să face atâta bucurie la înviiarea lui Lazar și nu să face la înviiarea celoralalți morți (aceasta iaste pricina), pentru căci măcar că înaintea puterii lui Dumnezeu nu iaste nici un lucru cu anevoe, sau cu neputință ... afle o oae rătăcită ca aceasta și un filiar ca acesta pierdut, adevărat fiind această minune a milostivirii lui Dumnezeu, mare bucurie să ...
Constantin Negruzzi - Împăratul Albert
... avangarda turtită de măciucele căptușite cu fer a păstorilor dete îndărăt în neorânduială. Duca Leopold se socoti încongiurat de oști număroase, porunci, sau bine zicând, însuși dete pilda de retiradă, el mai întâi lăsă câmpul războiului și în aceeași seară, zice un autor contimporan, fu văzut la Winterthur galben ...
... de ani, cât o hurducase pe pietrișurile șoselelor, o sfărâmase toată. Dar boierul nu făcea reparații; dumnealui avea țiganul dumisale, fierar, care știa destul de bine să-i peticească nadișanca cu zbanțuri de fier. Întâi, se-nțelege, s-au sfărâmat părțile de lemn: obezile, spițele, hlubele. Venea argatul boierul n-avea ...