Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU PUTEA
Rezultatele 821 - 830 din aproximativ 1404 pentru NU PUTEA.
Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu
... care le faci astea, duh, ființă ciudată, Ce vrei să joci o rolă în lumea trecătoare: De ce treabă-mi ești bună, putere gânditoare, Când nu pot la nimica să mă ajut cu tine, Când nu te-ai deprins încă nici vistul să-l joci bine? Nu mai ești tu acela care-n copilărie Știai pe dinafară vestit- Alexăndrie, Și viața ciudată a unui crai cuminte, Care lăsa pe dracu ... darurile toate. Cât pentru darul vorbei, ce crezi că îl ai, poate, E numai o părere: îți cer și iertăciune, Că nici pentru prieteni minciuni nu voi a spune. Adevărat se-ntâmplă să zici pe la soroace Câte o vorbă-două, care la unii place; În câte rânduri însă ... și la ureche, De celelalte patru contese ideale, Umflate de pretenții și vrednice de jale, Pe care dacă prințul le ia la bal de mână, Nu mai vorbesc cu nimeni câte o săptămână. Astăzi râzi de-o pedantă, mâine de-o prețioasă; Zici de una ajunsă în vârstă cuvioasă Că atestatul ... arate: Mulți scot sub al lui nume minciuni nenumărate. S-a vorbit într-o casă de un fanfaron mare, Declamând sentimente ce sigur ...
... săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu ... la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbușită, din gușă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec. Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, și seara cântecul se ... ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniți de vânturile din înălțimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când și când, rozeta, care își scutura semința coaptă, împrăștia mireasma ei în zorii unora din dimineți. Prea multă lumină, prea multă căldură ... mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele și parcă înroșeau și pământul. Frunza își simți puterile slăbite; cu greu putea să ție piept vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe. Pasărea îi venea mai rar
Grigore Alexandrescu - Inima mea e tristă
... o să vază, Când pe străine țărmuri străin o sa trăiesc! Spune-mi însă, iubită, Când inima-ți lipsită De-un credincios prieten cu el nu va mai fi, Vei putea uita toate Plăcerile gustate? Simțirea se va stinge, și nu-l vei mai dori? Astă lege obștească Se cade să-ngrozească Amorul, care vremea atâta l-a-ntărit? În ce loc, pe ce ... m-a iubit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Durerea cea mai mare Nu poate să omoare: Pe-a mea care-a-ntrecut-o? Dar tot nu pot să mor! A! de-i mai ținea minte Atâtea jurăminte, Îmi vei mai păstra, poate, o urmă de amor! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când seara tu ... a culege Flori tinere ca tine, s-acoperi fruntea ta, Dacă din întîmplare Vei nimeri o floare, Ce poartă un scump nume, ce-i zic nu-ma-uita , Atunci, atunci gândește De mine că-ți vorbește: Asta-mi este nădejdea și de-asta mai trăiesc: Eu tot cred că e-n ...
Antim Ivireanul - Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae
... decât toate negrĂ©țele și decât toate întunĂ©recile mai negru și mai întunecat și iaste să se osândească în vĂ©ci nesfârșit pentru căci nu are tămăduială, nici vindecare rana lui, că fiind duh, nu are pocăință. Și cu acest păcat al mândriei, pentru multa lui zavistie, au înșălat și pe ticălosul Adam, de l-au surpat din cinstea lui ... precum un om are în casa lui aur, argint, scule și alte haine și când iase din casă pune lacăt și încue, pentru ca să nu meargă vreun hoț să i le fure, să se păgubească, așa și smereniia încue, ca un lacăt, toate bunătățile, ca să nu meargă hoțul cel de obște, diavolul, să le fure și să va păgubi de osteneala ce-au făcut. Și iată că, după putință, cu scurte ... tunul dragostei ajută celor săraci și lipsiț; cu tunul smereniei sue pe cei păcătoși la ceriu. Stă nemișcat în muntele credinții și al nădejdii și nu să poate ascunde; stă întemeiat în muntele dragostei și al smereniei și nu să poate pitula. Să vĂ©de de departe, că iaste la loc înalt; luminează ca o făclie aprinsă în casa Domnului, în curțile Dumnezeului nostru ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... ce avusese de a-l împrumuta. Neguțătorul însă nu voi a priimi violina, zicîndu-i: „Mă voi feri cît voi putea de a lua înapoi acest instrument cu care s-a servit cel mai celebru violonist al Italiei, căci ar fi o ... în urmă erau să-l suie la acel înalt grad de celebritate pe care numai el l-a atins. Amorul, care pînă aci nu se amestecase în destinul lui, veni și el a-i inspira o mare pasiune pentru una din damele cele mai nobile din Genova ... acel concert o galanterie muzicală intitulată Scene amoroase . Aceea însă ce mișcă curiozitatea auditorilor și îi puse în uimire fu armatura violinei lui Paganini, care nu avea decît două coarde, pe cea de sol și cea de mi , cu care acest straordinar violonist voia a esecuta compozițiunea sa. Tendințele ... efect asupra auditorilor, dar ceea ce recompensă mai mult pe Paganini fu sublima impresiune ce produse asupra damei pasiunilor sale, care pe cît ținu esecutarea nu încetă a vorbi inimei artistului prin secretul limbagiu al ochilor ei. Iar principesa Eliza, după ce-i arătă cele mai lingușitoare semne de ...
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... ce, pentru a lui păcat, S-au fost osândit de soartă de un veac întreg trecut Să poarte pe cap o povoară ce nu s-au mai auzit. O mahină umflată, mare, pe care șlic o numesc. Nu pot găsi în cer lucru să v-o asămăluiesc. Își aduci cu a lumii glob ceva la rătunzire Și de-aș vrea pentru ... oricine arată că n-are învățătură, Că neștiind ce să zică, numai bani îi ias din gură. Eu ca creditorii breaslă mai ră să fie nu crez, Căci îi destul p-unu numai dintre dumnealor să vez. Îndată chefu să duci și buzile în gios lași, Și-apoi începi pin odăi ... am bani, mă rog, mai așteaptă, îi un metod tari prost, Breasla ce creditorească îl știi acum de rost, Amețăști fantazia, poezia le sfeclești, Căci nu faci haz de stihuri, numai bani strigă, răcnește. Să mă ierte cetitorii, c-am ieșit din șiru meu, Dar să îl mai spui o dată ... Ai caice", Vulcan strigă, "mai bine adă-l încoace, Căci am de foi trebuință, din el niște foi prea bune", Iară Mars, îi taie vorba,
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII
... Mulți voinici să-ucig în bătălie; Vlad de voia sa merge-în urgie. Așa zisă Goleman și-aștepta Vorbă-înțăleaptă să-i întărească, Dar' alții nu să putea deștepta Din atâte sfaturi să găsască Care-i mai bun, și cei mai cu minte Nu voia să să certe-în cuvinte. Atunci Bobul a să răbda nu poate Și zice: ,,Dă ț-ar hi mintea lungă Ca căciula, Golemane! poate Că-ar nimeri doar sfat să-ți ajungă A ne ... amară, Cât să-învârti ș-ochii scânteiară. [8] ,,Na! Sfârcule (zisă),-ahasta-ți hie Pănă una-altă dă-învățătură; Iar' când oi ajunge la domnie, Nu-ți va rămânea nici un dinte-în gură!...". Nu-și fârși Tandaler vorba bine, Când și lui o palmă iacă-i vine De la Cârlig (nepotu de frate A lui Drăghici). Tandaler ... s-adună. Muierile fără-învălitoare Aleargă, copilele fricoase Trămurând din cap pănă-în picioare, Umblă ca ș-oile spărioase, Rătăcindu-să-încolea și-încoace Și nu știu de spaimă ce vor face. [14] Bărbații sosind nu ...
Dimitrie Anghel - Himera (Anghel)
... banală și tristă, Tainic Himerii i-am spus: – „Du-mă pe celalt țărm ! Du-mă-într-o lume mai bună în care să nu fie oameni, Căci între mine și ei nu e nimic obștesc. Tot ce-i încîntă și-i doare pe ei mă revoltă pe mine: Toate le vede întors ochiul meu, altfel făcut. Spre ... tărîm cînd ochiul meu orb se deprinse Cu întunericul său plin de fantastice lucruri, Scumpe comori am cules din adîncuri de nimeni umblate; Scufundător fericit nu mai știam ce s-aleg. Nimeni pe lume n-avea bogății mai imense ca mine, Totuși sărac mă simțeam, cui să le dau neavînd. Și ... inerte Și cătră mine și-a-ntors Pajura ciocul flămînd: Astfel o clipă-am rămas plutitor între două prăpăstii, Amenințat să recad dacă nu am ce-i jertfi: Inima mea mi-o cerea ca să poată zbura mai departe ! Fără să preget atunci, dornic de frații pierduți, Plină de ... daruri Aș fi rămas fericit singur pe celalt tărîm ! Inima mea mi-am pierdut-o pe veci și-n zadar am jertfit-o: Spuneți de nu
Ion Creangă - Povestea poveștilor
... dea Dumnezeu să se facă, zise Hristos, blagoslovind sămănătura cu amândouă mânile, și apoi se tot duse în drumul său împreună cu Sf. Petrea, care nu-și putea stăpâni mierarea de cuvintele ce auzise că au ieșit din gura lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul așa de buruenos. Țăranul, după ce mântui de sămănat, se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului, a venit de a ... mătușa! Dar așa sînt sute de sute și mii de mii, în cur să le ții!… ’Tu-i așa și pe dincolo că nu știu ce să mai fac. Îmi vine să mă spânzur, nu altăceva. — Ia las’, nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule… De unde știi c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? — Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție ca asta - să mănânci pule în loc ... să te bată, măi țărane, că ticălos mai ești!… Ș-apoi cum s-ar face ca s-o poată cineva întrebuința, când ar vrĂ©? Nu-i vorbă, că mie una ...
Nicolae Gane - Două zile la Slănic
... c-un fel de mândrie de om ce nu înțelege să i se facă concesii de bani. — Da ce-are a face! Nu se-ncape plată, adause omul pântecos, doar te poftim în trăsura noastră, nu-i așa Luxițo? — Se-nțelege, răspunse Luxița, o femeie mică, uscată, istovită, încât părea a fi o scândură cu ochi. — Ei ... ghine să mai hărțuiți cârmuirea în privința podului de pe Trotuș. Vedeți cum se clatină; trecem pe el cu zilele în mâni. — Da cine nu e deputat, nenișorule, în ziua dă azi?... Nu mai departe decât mai deunăzi, fiind un colegiu vacant la... dar puțin importă localitatea (Peruzescu nu voia să se încurce cu nume proprii), alegătorii în corpore s-a adresatără la mine să-mi încredințeze mandatul dă reprezentant al națiunii ... — Da poate nu stați bine dinainte? îi zise Luxița sfioasă. Arghir! ia mai lasă și pe boier să șadă la locul tău. — Cum nu, boierule, poftiți!... Da mai încape vorbă! — Ședeți, mă rog, la locul d-voastră, n-am venit acilea să vă supăr. — Da ...
Ion Luca Caragiale - Succesul "Moftului român"
... sistema constituțională și în concertul marilor puteri, gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenții. Nobila misiune el nu și-a luat-o din interes, pentru că n-ar fi putut face ceva mai de seamă; nu pentru un mizerabil câștig el și-a luat spinoasa carieră a luminării concetățenilor săi; nu din sentimente egoistice el luptă pentru ridicarea poporului român, pentru revendicarea suveranității acestuia uzurpate; nu pentru vreun interes personal, ca adversarii săi, s-a făcut el aprigul apărător, sentinela neadormită a principielor înscrise solemn în pactul ... cauză el se pronunță categoric sus și tare asupra atâtor și tutulor chestiilor de ordine politică, economică, finanțiară, științifică, literară, artistică ș.cl., ș.,cl. Nu! Un dor nesecat pentru binele națiunii rrromâne, patriei rrromâne, popporului rrromân l-a împins pe arena publicității... Afară de asta el știe de ...