Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE UN DAR
Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 1278 pentru FACE UN DAR.
... Emil Gârleanu - Trandafirul Trandafirul de Emil Gârleanu La o margine de drum înflori un trandafir. Și a fost o minune, căci floarea trandafirului era așa de gingașă, așa de albă, că parcă de la ea se inviorase ... zicea, spinul de lângă mine. Ce nalt e, ce chipeș, și nimeni nu-l atinge; și pe mine mă dezbracă toți de frumusețile mele.â€� Un stigleț, care tocmai atunci se așeză pe o creangă, îl desluși: „Cum să se atingă cineva de spin, când tot e îmbrăcat de ghimpi ... numai în rai trebuia să dăinuiască.â€� Și, bucuros, îndată a făcut semn și tulpina lucie s-a acoperit de ghimpi. Dar trecătorii tot se opreau; și mai nu era unul care să nu se repeadă, lacom, la floarea minunată. Deosebirea stătea numai în aceea că fiecare ... facă roșie, bătătoare la ochi ca a trandafirului. Atunci Dumnezeu și-a zis: „Veșnic o să se ia pe pământ un lucru drept altul; căci numai eu pot ști că ce am menit odată, așa dăinuiește; oricum s-ar schimba fața, soarta rămâne aceeași!â€� A ...
George Ranetti - Plugul și tunul
... George Ranetti - Plugul şi tunul Plugul și tunul de George Ranetti Fabulă S-au întâlnit un plug ș-un tun Pe drumul unui mic cătun. Și drumul așa strâmt era Că nu putea Pe el sa treacă decât unul. Să treacă Plugu-ntâi sau ... marea lor nedumerire Șezură-n loc, Dar Tunul, țanțoș, c-o privire Plină de foc, Și fulgere țâșnind din ochi-adânci, Se repezi și dete-un brânci Plugului, zicând: — „În lături, țopârlan de rând!â€� â€�Eu cel dintâiu să trec se cade;â€� Smerit iu urma să-mi ... năpraznic!...â€� „Zău, recunoaște: fuși obraznic!â€� Sărmanul Plug rămase o clipă Îngândurat. Unui puternic îngâmfat E greu să-i dai răspuns în pripă. Dar, după ce se chibzui, Grăi: — „Mărturisesc cu resemnare:â€� „Puterea ta este mai mare,â€� „O Tunâ€� „Nebun!â€� â ... â€� „Și nu-i pamânt mai mult bogatâ€� „Ca cel cu sânge îngrășat!â€� Așa vorbiră plug și tun Pe drumul micului cătun. Dar, iată, după un tufau Le iese-n cale un ...
Ion Luca Caragiale - Căldură mare
... razimă în buton cu degetul, pe care nu-l mai ridică... În sfârșit, un fecior vine să deschidă. În tot ce urmează persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. Domnul: Domnu-i acasă? Feciorul: Da; dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o căuta cineva, c-a plecat la țară. D.: Dumneata spune-i c-am ... vorba de 11 bis. F.: A zis domnul că nu vrea să puie 13, că e fatal. D.: N-are-a face 13... Eu te-ntreb de stradă. Ce stradă e asta? F.: Strada Pacienții... D.: Strada Pacienții?... imposibil! F.: Nu, domnule, e strada Pacienții. D.: Atunci ... Mă rog, jupâneasă, știi dumneata unde e strada Pacienții? Baba: Asta e, măiculiță. D.: Ei, aș!... Teribil de ramolită!... Mână-nainte, birjar ! Birja pornește. Domnul face semn să oprească la o băcănioară în colț, unde pe prag moțăie la umbră un băiat cu șorțul verde. Domnul: Tânărule, ce stradă e asta? Băiatul: Strada Pacienții... D.: Ești un prost!... înainte, birjar! Birja merge încă o bucată bună... Un
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos
... și de surcele, adunate de pretutindeni, încât nu mai cutez, Doamne ferește! nici chiar eu însumi să-l arunc în spinarea Manualului tău. Am luat dar pretențioasa hotărâre a le deșerta într-un volum osebit, ce-l voi tipări numai pe seama lor, și care, subt un titlu pedantesc și archaic, spunând vânătorilor numai lucruri ce sunt cu totul de prisos artei lor, va întocmi un fel de Falș tractat de vânătorie, Yeudo-unhgeti©V, în opozițiune fățișă cu Manualul tău, care, deși mai scurt, este însă, fără îndoială, cu mult ... în picioare și podagra îmi chezășuiesc, pentru restul vieții, cea mai nerevocabilă patentă de incapacitate în deprinderile sprintene și obositoare ale vânătoriei. Vorbă curată! nici un al doilea Nimrod, vânătorul biblic1, nici un al doilea sfânt Hubert, vânătorul minunat al creștinilor, eu unul n-am să mă fac. Trebuie să renunț cu totul la așa falnice năzuiri, și ... caute vânatul ajutat de câinele său și să lovească fiara sau pasărea în fugă ori în zbor. Nu tăgăduiesc; în principiu trebuie să aibi dreptate. Dar ce-i faci firii? căci mie unuia, dacă cumva mi-a plăcut vreo vânătoare, apoi a fost tocmai din acelea în ...
Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele
... silea bietul împărat, cu toți cei doisprezece fii ai săi, să facă pace, să fie între oameni bună învoire, să oprească relele ce-l bântuiau, dar geaba, pagubele curgeau gârlă. În cele mai de pe urmă chemă un cetitor de stele să-i spuie ce e pricina de-i merg lucrurile anapoda și nu poate să dea înainte. Daca veni filosoful, îi puse ... în pădure, stete căruța mai d-o parte la o potecă, luară cu dânșii coșul și urciorul, și plecară prin pădure după vânat. Stând la un colnic, fata se dete să culeagă niște floricele, să-și facă un mănunchi; iară credincerul împăratului umbla razna prin pădure după păsărele, și, încet, încet se depărtă o bucată bună, ajunse la căruță, se puse într-însa ... cu urciorul de apă într-alta, târâș după dânsa, merse drept la lumina ce zărise. Aci daca ajunse, dete peste o colibă, în care ardea un opaiț în ciob. Bătu la ușe și-i deschise. Acolo ședea o bătrână cerșetoare. Fata se rugă ca să o adăpostească și pe dânsa. Săraca ... râu, după dânsa alta, după asta alta, până ce se năpustiră oile și săriră mai toate în râu. Se sili bietul cioban să le oprească, ...
Ion Luca Caragiale - Sărbători mâhnite
... să întreb: - Ascultă-mă, rogu-te gazdă bună; eu văz că dumneata ești mâhnită de ceva... Ce ai ? - Ce să am, domnule ? Am și eu un foc la inimă; dar, dumneata, cum ai să-l înțelegi ? Și, dacă ți l-aș spune, ce ajutor îmi poți da ? - De unde știi ? Spune-mi numai de ce ... a urmat gazda, și neclintita-mi nădejde în Dumnezeu au obosit parcă până la urmă pornirea potrivnicilor mei... Or fi ei mai puternici ca mine, dar pe semne au înțeles și ei că tot nu sunt atât de tari încât să mă poată nimici. Și-așa, am simțit bine că și ... Ei ! atunci ce piedică ar mai fi pentru liniștea dumitale ? - Ei, domnule, dacă ai ști dumneata ce mi s'a întâmplat, n'ai face așa întrebare... Tocmai când credeam că soarta mea începe să mai mă ierte dintr'o parte, mă lovește acum și mai adânc pe de alta ... aceea, am auzit iar glasul limpede al clopotelor. A ! biată nobilă mamă ! m'am gândit. Ce sărbători mâhnite !... Ce să-i zic eu, un ...
Constantin Negruzzi - Chelestina
... acasă? Ieși-va din târg ca să-s ducă să caute caii și oamenii lui don Pedro, ci o aștepta? Ea să îndoiești, să îngrijăști, dar tot mergi. Curând să rătăcești pe uliță, singurătate, întunericul, toate înmulțăsc frica sa. în sfârșit, ea întâlnești un om și îl întreabă tremurând dac-îi departe de poarta cetății? Acest om i-o arată. Chelestina îs mai vine în simțiri; ea prohorisăște cu ... ca să nu cadă iarâș în mâinile lui Alonț de va urma drumul cel mari, ea se întoarce și să afundă în pădure. Alpuxarii este un lanț de munți cari mergi de la Grenada păn la Mediterane: ei nu sunt lăcuiți decât de ciobani și plugari. Un pământ gol și pietros, stejari sămănați încoace și încolo, râuri, cascadi huitoare și niște capri spânzurate pe vârfu stâncilor au fost lucrurile ce s-au ... voi să mori departe de dânsul!â€� Cum ea zâce acești cuvinte, au auzât în peștiră viersul unui fluier de țară: ea ascultă: și curând un glas dulce dar prost cântă aceste cuvinte: A amoriului dulceață Un cifert de ceas numai țâne,
... de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai face bătrâni și juni în parte În lungul carnaval! Tot fierbe-n capitală! și lumea își propune Un lanț de fericire, un șir de lucruri bune De la întâiul bal! Voi, câți vă râde soarta! gândiți că-n aste zile Stau sub pământuri, ocne, prin temniți și ... barba, spre ceruri mormăiește; Când sania din urmă de ziduri îl strivește; Voi treceți și râdeți! Nebunilor ce sunteți! Vă pare că e o glumă Un cap strivit de ziduri, un om ce se consumă De foame și de frig! Vă pare că e glumă când cruntă disperarea Și țintă către ceruri; - vă râdeți voi de ... și vă-nmulțește-n oglinzile-ardicate De jos până-n tavan; Ș-o copiliță dulce, râzândă, grațioasă, În reverențe intră ușoară și frumoasă Ca și un îngeraș, - Și după ea un june măreț, voios și tare, Cu fața vie, plină, cu fruntea-ntinsă, mare, Și șed p-un scăunaș; Când vă vedeți într-înșii pre voi miniatură, Și gest, organ, accente, oricare a lor trăsură E-a voastră, - îi
Ștefan Octavian Iosif - Epigrame (Iosif)
... 4 IV - Imitație 5 V - Catren I - Amicilor Vă-ntreb, amici, încă o dată: La ce-mi tot dați târcoale? Oh! da, am inimă bogată, Dar buzunare — goale. II - Unui pesimist Vorbește, râde cu măsură! Arată-ți ochii plânși și triști! Căci nu uita:-n literatură Te numeri printre pesimiști ... mai mult citit Și lăudat mai puțintel. V - Catren Mor iluziile toate, Cad cu cât te faci mai om: Precum cad roadele coapte Scuturate dintr-un
Ștefan Octavian Iosif - Grenadirii
... Ştefan Octavian Iosif - Grenadirii Grenadirii de Ștefan Octavian Iosif , traducere de Heinrich Heine Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voioși să-și revadă iar Franța, Dar când au intrat în hotarul nemțesc, Atunci își pierdură speranța. Atunci au aflat dureroasele știri Că gloria Franței s-a stins: Înfrânte, zdrobite ... cei doi tovarăși. Iar unul a zis: — Cumplit mă mai dor, Cumplit mă ard rănile iarăși! A zis celălalt: — Un vis fuse tot, Și moartea mi-ar fi mult mai bine! Am însă nevastă, copii, și nu pot Să mor, că-s pierduți fără mine ... m-a cuprins; Cerșească pe drumuri ori facă ce-or ști: Cezarul, cezarul meu, prins! Curând, o, prietene, mort voi zăcea: Ascultă-mi un singur cuvânt! Cadavrul cu tine în Franța mi-l ia, Mă-ngroapă-n al Franței pământ! Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc încinsă. Așa ...
... Heinrich Heine - Grenadirii Grenadirii de Ștefan Octavian Iosif , traducere de Heinrich Heine Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voioși să-și revadă iar Franța, Dar când au intrat în hotarul nemțesc, Atunci își pierdură speranța. Atunci au aflat dureroasele știri Că gloria Franței s-a stins: Înfrânte, zdrobite ... cei doi tovarăși. Iar unul a zis: — Cumplit mă mai dor, Cumplit mă ard rănile iarăși! A zis celălalt: — Un vis fuse tot, Și moartea mi-ar fi mult mai bine! Am însă nevastă, copii, și nu pot Să mor, că-s pierduți fără mine ... m-a cuprins; Cerșească pe drumuri ori facă ce-or ști: Cezarul, cezarul meu, prins! Curând, o, prietene, mort voi zăcea: Ascultă-mi un singur cuvânt! Cadavrul cu tine în Franța mi-l ia, Mă-ngroapă-n al Franței pământ! Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc încinsă. Așa ...