Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru O SĂ

 Rezultatele 881 - 890 din aproximativ 1696 pentru O SĂ.

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

... miji frica nu mă fi lovit damblaua. Nu, dar în sfârșit mă răzbise. De o lună, pe tăcute și nerăsuflate, cu nădejde și temei, o dusesem într-o băutură, un crailâc, un joc. În anii din urmă, fusesem greu încercat de împrejurări; mica mea luntre o bătuseră valuri mari. Mă apărasem prost și, scârbit de toate peste măsură, năzuisem aflu într-o viață de stricăciune uitarea. O luasem numai cam repede și mă vedeam în curând silit depun armele. Mă lăsau puterile. În acea seară, eram în așa hal de sfârșeală că n-aș fi crezut mă pot scula nici fi luat casa foc. Dar deodată mă pomenii cu mine în mijlocul odăii, în picioare, uitându-mă speriat la ceasornic. Mi-adusesem aminte că eram ... a unei vieți ce dusese și până atunci în întuneric, sau reluarea unor vechi deprinderi de cari râvna de a izbuti îl făcuseră se dezbere un lung șir de ani? - căci firesc nu era ca o asemenea năpârleală fi avut loc de azi pe mâine. Cum, nu știu, rar însă mi s-a întâmplat ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Sonet la anul 1830

... Ion Heliade Rădulescu - Sonet la anul 1830 Sonet la anul 1830 de Ion Heliade Rădulescu ne deschiză lan se gătește O viitoare unde intrăm, Și pace, drepturi -ntâmpinăm Mai dinainte el ne vestește. În fața porții und' așteptăm Nădejdea dulce la toți zâmbește; Epocă nouă ni se zărește, De aci vremea ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

... a ascultat puțin, zice: — Îmi pare rău, dar nu-nțeleg de loc... Salutare... Pe altul, l-a povățuit Poetul cu blândețe nu mai bea atâta bere, că berea multă tâmpește. Acela, pesemne tâmpit gata, i-a zis o vorbă foarte proastă și i-a turnat o halbă-n cap. Poetul a cazut mâhnit pe gânduri — făr-a-nțelege cum poate avea o lume întreagă, stăpânind întreg pământul, atâtea griji, atâta bătaie de cap și atâta răutate — și s-a hotărât se-ntoarcă la domnul. Când a sosit sus, a dat la poartă de sf. Petre, care-i era binevoitor. — Ei ... Frumoasă e natura, ai? Dar muncitorul asudat, punându-și gresia în brâu și ștergându-se cu mâneca pe frunte, i-a răspuns: — O fi și frumoasă! — E duioasa noastră mamă! a adăogat Poetul. — Da, duioasă mamă, ce e drept... Trebuie numa s-o bați -i sângerezi sânul până se-ndure -ți dea o ...

 

George Ranetti - 0 și 1

... George Ranetti - 0 şi 1 0 și 1 de George Ranetti Țifra Zero, obosită, Gâfâind, cum e ea grasă, Vru-ntr-o zi stea la masă, Căci era și flămânzită (Pântecu-i e vecinic gol, Lângă Unu. Deci domol, Zero roagă -l primească Un minut s-odihnească Și foamea -și potolească. Însă Unu, Ca nebunu, Insultă pe bietul Zero: - „Cum îndrăznești, hahalero, Lângă mine te-așezi? Nu te vezi În ce hal ești, măi fârtate? Un nimic!... O nulitate! Eu, cu capul sus, semeț, Și drept ca un făcăleț, Stau în fruntea tuturor, Stau în fruntea țifrelor. stai tu la prânz cu mine?! Tu, pe care te-am văzut Încă cu-n altul ca tine, Tot așa necunoscut, Stând pe uși de ... fost niciodată, Nici bărbat, Probă că nici nu-mpărțești, Nici nu-nmulțești: Acest fapt e demonstrat.â€� Pe când cearta era-n toi Și era fie lată, Țifra Două, înarmată, Porni dârză la război Împotriva țifrei Unu, Și l-ar fi distrus, cu tunu, Ori mai știu eu cu ce ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea

... le miroasă - zi o sută de mii de galbeni. Apoi, o te-mpelițezi din cap până-n călcâie în chip de om muritor și te duci pe pământ, în ce loc ți s-o părea mai potrivit. Acolo - ascultă bine, astâmpără-te cu codița! - te căsătorești și trăiești cu nevasta zece ani. Pe urmă te faci că mori; -ți lași acolo trupul, și te-ntorci -mi dai socoteală una câte una de toate pân câte ai fost trecut ca om însurat... Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pântre ... drac și jumatate: bănuise ce-l aștepta, că iar o -i dea cine știe ce grea sarcină. Când a mai auzit că o aibă a face și cu femeie, a vârât coada-ntre picioare; încă n-o putea uita pe baba la care intrase slugărească trei ani... Îi dedese baba de lucru - -i îndrepteze un fir de păr creț: l-a tot muiat cu limba Aghiuță și l-a tras pân degete, zi ... cotoroanță zugrăvită și smălțuită, pe care o

 

Mihai Eminescu - Freamăt de codru

... Eminescu - Freamăt de codru Freamăt de codru de Mihai Eminescu Tresărind scânteie lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul mă fure Și ascult de la răcoare                        Pitpalacul. Din isvoare și din gârle Apa sună somnoroasă; Unde soarele pătrunde Pintre ramuri a ei ... n ramuri Și vorbesc cu-atât de multe                        Înțelesuri. Cucu-ntreabă: - "Unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zână răsară                        Tuturora." Teiul vechi un ram întins-a, Ea poată -l îndoaie, Ramul tânăr vânt -și deie Și de brațe-n sus s-o ieie, Iară florile ploaie                        Peste dânsa. Se întreabă trist isvorul - "Unde mi-i crăiasa oare? Părul moale despletindu-și, Fața-n apa mea privindu-și, m-atingă visătoare                        Cu piciorul?" Am răspuns: - "Pădure dragă, Eu nu vine, nu mai vine! Singuri, voi, stejari, rămâneți De visați la ochii vineți, Ce ... ntreagă." Ce frumos era în crânguri, Când cu ea m-am prins tovarăș! O poveste încântată Care azi e-ntunecată... De-unde ești, revino iarăși,                       

 

Antioh Cantemir - Șerpele și matca de albine

... Şerpele şi matca de albine Fabula II - Șerpele și matca de albine de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Otrăvitorul șerpe văzând pe-un teișor O matcă de albine, ca un lingușitor Începe îi spuie: că este preafrumoasă, Că are multe daruri, că-i lumii prețioasă. Îi laudă puterea, așezământul blând, Cu care chibzuiește albinele la rând; Apoi ... lumii se aduce Prin grele ostenele din fagurul cel dulce. Adăogând a zice: Tu foarte vrednic ești A ta împărăție că o învecinești; Dar îți lipsește arma acea de apărare, Cu care -ți ții slava la orice întâmplare. Pre răi mai mult ațâță un bun decât un rău. Deci roagă -ți dea ghimpe pre bunul Dumnezeu; Cruzia foarte prinde la fețe domnitoare. Albina la aceste cuvinte-nșelătoare Răspunde cu blândețe către acel viclean: — Nu ... nu pot avea vrodată; De cei pe dinafară copiii mă păzesc, Și eu prea mulțămită pre Dumnezeu slăvesc Că-n chipul meu arată cum trebuie fie Un împărat pe lume: el răul nu știe, De sfaturi viclene

 

Grigore Alexandrescu - Mielul murind

... Grigore Alexandrescu - Mielul murind Mielul murind de Grigore Alexandrescu Fiu al unui berbece care de mult murise,         Un miel se bolnăvise,         Mușcînd din întîmplare         O-nveninată floare         Sau iarbă, nu știe;         Destul că a lui moarte         Nu mai era departe. Acum el își făcuse datoriile toate Cîte și le fac mieii în ceasul ... fătul meu? Spune tată-tău, dragă, că viu curînd și eu, Căci pe această lume nu mai aștept vrun bine!“ „Dar ce -i răspunz, mamă — întrebă micul miel —         De-mi va face-ntrebare         Despre a turmei stare?         Tu știi bine că el         Iubea ... turmă și de ceata lupească.“ — „Spune-i că turma toată zace de rea gălbează; Că are șapte doctori ce prea rău o tratează. Mai spune-i că ciobanul a pus pe un nepot, Ce tată-tău-l cunoaște, îngrijitor la turme, Ca stîrpească-abuzul și relele curme; Atîta spune-i numai și-nțelege el tot.“ După acei din preajmă care îi ocolesc, Poți judeca prea lesne pe cei ce ...

 

George Coșbuc - Profeție

... George Coşbuc - Profeţie Profeție de George Coșbuc Caligenes sfârșește moșia de arat; O seamănă. Pe urmă roman adevărat Dă goană-n urbea Romei -ntrebe toți augurii Că da-vor zeii nobili rod bun semănăturii? În Roma, cel mai vrednic augur, Aristofil, E om cărunt, servește de când era ... ruga. La dânsul vine dară Caligenes în fuga, Zicând: Aristofile, -mi spui tu de va fi An bun și toamnă lungă, de pot nădăjdui, secer grâne coapte și pline-n spic? Pășește La scândura-i augurul, ia bobi, îi rânduiește Vrăjind; apoi mai face cu bățul său figuri; Își ... sămânța toată plină; Fii sigur că de cumva nu vei avea neghină Și alte ierbi, grâul va crește ca un râu La caz că n-o bată furtuna peste grâu, Rupându-i paiul; însă de vei avea norocul În orice fel -ți aperi de cerbi și vite locul, Ca nu cumva -ți pască din grâu presupunând Că piatra nu te-o bate, nici bruma, și scăpând De paseri nu-ți fure din boabe semănate Oricum, orice... În fine, spun zeii că tu poate Avea-vei grâu, căci anul va fi dintre cei buni ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

... scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, încapă în patruzeci de file, el reușește scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un ... la guerre des tĂ©nèbres, avec des chevelures de flammesetc... Și așa, zeci de pagine. Zola, încolțit din toate părțile, se hotărăște, în fine, răspunză. El publică în Figaro un lung articol, în care caută se scuze arătând că își ia documentele de unde le găsește. Mărturisirea se pierde în o grămadă de vorbe: e bine s-o extragem și o dăm singură; ea poate sta de sine și fără atâta garnitură zolaică: “...Unul dintre adjutanții generalului Douay, prințul Bibescu, a scris ... zile a apărut Rome de Zola; e un enorm volum de 700 pagine; desigur, naturalistul n-a lipsit nici de asta dată

 

George Coșbuc - Iarna pe uliță

... al nu știu cui, Largi de-un cot sunt pașii lui, Iar el mic, căci pe cărare Parcă nu-i. Haina-i măturând pământul Și-o târăște-abia, abia: Cinci ca el încap în ea, mai bată, soro, vântul Dac-o vrea! El e sol precum se vede, Mă-sa l-a trimis în sat, Vezi de-aceea-i încruntat, Și s-avântă, și ... dânsa șapte sate Adăpost! Unii-l iau grăbit la vale, Alții-n glumă parte-i țin Uite-i, fără pic de vin S-au jurat -mbete-n cale Pe creștin! Vine-o babă-ncet pe stradă În cojocul rupt al ei Și încins cu sfori de tei. Stă pe loc acum vadă Și ea ce-i. S-oțărăște rău bătrâna Pentru micul Barba-cot. Ați înnebunit de tot Puiul mamii, dă-mi tu mâna te scot! Cică vrei stingi cu paie Focul când e-n clăi cu fân, Și-apoi zici că ești român! Biata bab-a-ntrat în laie La ... bufniț-o-nconjoară Și-o ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>