Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PRIN ACEASTA

 Rezultatele 881 - 890 din aproximativ 1367 pentru PRIN ACEASTA.

Mihai Eminescu - Viața

... ești dată? Mintea-mi tace, simțul știe: Viața-i pentru viață dată. Frumoase-s toate-n lumea mare, Căci ziditoru-n ea s-ascunde, Dar prin simțiri și prin cântare Lumina feței Lui pătrunde. Pe Dânsul a-L afla-n zidire Ca-n carte voia a-i citi Aceasta-i ...

 

Dimitrie Anghel - Reveria unei statui

... să prindă bine cuvîntul, o suflare de vînt venind a împrăștiat din nou tot norodul acela adunat, a golit piața ca prin farmec... Îndărătul lui un ceas a bătut, și tot soiul de oameni, unii cu figurile necăjite și triste, alții cu ochii șireți și ...

 

Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene

... strănepot, Avea un singur fecior, Frumos ca luna lui mai, Gigât ca un tânăr brad, Vârtos ca un vechi stejar Și viteaz ca un român. Acest fiu când s-au născut, Moașa ce l-au strâns de nas Și l-au prenumit Bogdan, Au tras boghii și au spus Mancei ce ... păduri Și companionii toți; Iar în vârtejul de colb Ale lui picioare iuți Se văd numai fluturând Ca patru albe aripi. Și fuge negrul mereu Prin dumbrăvi de pomi rodiți, Ce clatină a lor crengi, Și cheamă a lui stăpân, Măcar să guste din ei; Dar Bogdan ... Și cârâind între ei Zic: “Flăcău neghiob ce ești, Tu ești tâmp și calul tâmp, Că ați venit pe aice; Căci oricine au văzut Acest al nostru pustiu, Stârvul lui nouă l-au dat; Pân’ și zefirul ușor, De vine pe-aici suflând, Se fărâmă printre stânci; Pân’ și noi ... lui Nisipul din al său sân, Ca să-l îngroape de viu; Dar neobositul cal În trei copce s-au izbit, Și cu pieptul răzbătând Prin vârtejul colburos, Au scos pe al său stăpân Din nămolul de nisip. Iar vârtejul, rușinat, Rămasă în urma lui, Lungit gios ca un troian. Deci ...

 

Vasile Alecsandri - Andrii-Popa

... cum zice, mi-l chitește, Drept în frunte mi-l lovește! „Ura!â€� Vulturul din nori Răcni falnic de trei ori. 1843, Ocna ↑ Acest hoț a cutreierat țara șepte ani întregi, fără a-l putea prinde vreo potiră. La anul 1818, Mihai Cozoni, unchiul autorului ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată

... va fi oprit. Când se lumină, văzu că corăbioara poposise de marginea unei păduri. Ieșind la uscat cu copilașul în brațe, rătăci încoa și-ncolo prin pădure. Apoi se așeză în scorbura unui copaci mare și gros ca butia. Acolo stete ea mai mulți ani, hrănindu-se cu ierburi și rădăcini ... voinicului ca să-și facă pomană cu el să-l priimească la curtea ei, căci zicea el că pribegește nu știu de cât timp orbăcăind prin acel bunget de pădure. Spuse că un nenorocit carele se rătăcise, umblând după vânat, și da laudă Domnului că l-a învrednicit a ... plecă. Dar încotro s-apuce? căci nici nu mai auzise până atunci de așa ceva. Apucă și el într-un noroc spre răsărit și, mergând prin desișurile pădurii, zări un palat mai frumos decât acela în care ședeau ei. Se duse drept acolo. Aci locuia o zână măiastră. Cum o văzu ...

 

Ion Luca Caragiale - A zecea muză

... și funcțiunile la cari vor fi chemate, muzele tale n-or să mai poată a se-mpărți și ajunge! Ție nu-ți trecea prin minte despre așa-numita „diviziune a travaliului", principiu mare și larg pe care repauză astăzi tot progresul uman! Ele trebuiau înmulțite, era ... am făcut o mare revoluție în filosofie: am pus mâna pe cauza primară. Ex nihilo nihil?... [1] Mofturi! Lumea n-a fost făcută prin concursul... împrejurărilor? Dar nu mi-e dat mie, un biet cronicar, să filosofez... și mai la urmă mă importă foarte puțin cauza primară: o chestie ... în barbă; Având în vedere că pestrițătura ce mă amenință mă supără foarte mult; Având în vedere că pe de o parte m-am convins, prin experiența altora, că văpseaua pe dinafară lasă multe lacune regretabile la rădăcina firului, iar pe de alta că coloarea se schimbă după variațiile timpului, așa ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Existenței

... cunoaște și Binele va face atunci când egoismul nu va să mai însemne nimic și va renaște, ieșind din carapace, De veacuri peste veacuri închis prin neștiință, a sa indiferență la tot ce-l împresoară, și-atunci să înțeleagă cum falsa neputință prin aspră penitență ajunge să dispară. V Dar trebuiau să treacă mai multe veacuri încă în marea pribegie, de gând imaginată, aflat din ignoranță în starea ... dominată. Și-n vastele iluzii cuprins fără să creadă, trăind în neființă, a Sinelui uitare, Ființa-om pierdută, ajunsă să decadă ca numai prin credință să afle-n fiecare Făptură diferită, un seamăn sau un frate în care să cinstească pe Cel ce le animă, să poată-atunci să ... încrederea în sine, senzația plăcerii, nepercepând în altul Decât deosebirea sau vălul ce separă, mirajul fericirii, ce e tot mai departe, făcându-l să trăiască, prin viața sa precară în umbra devenirii, doar amăgiri deșarte. De noi și noi dorințe împătimit să fie, a căror împlinire să-nlănțuie mai ... este doar momeala, durerea te așteaptă și strâns te prinde-n clește. IX Îl învățase multe și-avea să-l mai învețe, luând diverse forme, ...

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

... din spatele ei, se vedea peste zid în curtea de recreație a școlii. Odată, într-o zi de sărbătoare, Niță se plimba singur prin curte cu o carte în mână: rămăsese în școală să se prepare de examenele apropiate. Era o dogmă încâlcită: el ocoea curtea repețind pe de ... seminarist trece către curtea din fund... Dar dacă ferestrele or fi tot închise?... Nu - și n-apucă să ridice ochii doritori și vede venindu-i prin aer un nou ghem care-ntr-o clipă îi cade la picioare... Asta nu mai e prins cu un ac – e legat cu o ... oprește înecat. Ea îi șoptește: "Vino, te așteaptă!..." Atunci... nu e chiar asta! El se lasă să-l ia de mână și să-l ducă prin întuneric încetișor. O scară strâmtă... încăperi întunecoase... iar câteva trepte. Voinicul merge machinal, lăsându-se târât ca un copil somnoros de mâna femeii. La fiece ... sunt lângă o ușă - care îndată se deschide. E lumină înăuntru - lumină albastră... un albastru molcom și leneș... Femeia care l-a condus prin întuneric îl împinge binișor în lumină. Coloana cedând se apleacă, cu toată greutatea trupului puternic de douăzeci și trei de ani, în albastru... și ușa ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce

... porunca cazacului. Lomiliev bea ca un adevărat cazac. De obicei intra cântând, cu ghiozdanul de hârtii, în curtea consulatului rusesc. Într-o zi mă plimbam prin pădurea Băneasa cu bunul meu amic E. Discutam pe Zola. Amicul meu susținea că ceea ce va rămâne din acest scriitor va fi criticul, sistemul, direcțiunea, iar nu artistul. Eram în toiul discuțiii când auzirăm un strigăt desperat: „Turki! turki!â€� Era Lomiliev; călare ... a învins? Nu se știe. Călăreții stau smirna înaintea marelui duce. - Cine a ajuns întâi? Oh! ce glas!... Un fior rece trecu prin mulțime. Cazacul tăcu. Soldatului îi tremurau fălcile. Marele duce e vânăt. - Care? A scos revolverul. L-a ridicat. El... răspunse soldatul ...

 

Anton Pann - Cine știe carte are patru ochi

... citesc Cu patru ochi să numesc", A plecat la tîrg și el. În desagă cu un miel. Vîndu mielu, luă bani Și merse prin lipscani De ochi de om întrebînd La ce negustori să vînd, Cu care poate citi, A scrie ș-a socoti. Un ... căznesc Ș-uite, nu poci să citesc. Neguțătorul, ș-alți avînd, I le arătă zicînd : -Vezi, ăștia sînt boierești, Doar vei putea să citești. El prin ei cum s-a uitat A zis : -Geabă mi le-ai dat, Că nu poci citi de loc; Să vede că ...

 

Emil Gârleanu - Bolnavii

... care-o spunea la toți ce-o întrebau: Și, să vezi, mă ține de la Sân Petru. M-o apucat așa deodată, m-o fulgerat prin ochi, și de-atunci întruna mă taie înăuntru... Gemu de câteva ori și adăugă: Am venit să-mi deie ceva doftorul, c-o fi știind ... îi dădu cașul și-i povesti, de-a fir-a-părul, toată întâmplarea. Sfârși râzând: — Cică mă taie, mă împunge prin mai. Și eu n-am fost bolnav de zilele mele. Cum o să mă împungă? Popii nu-i prea plăcuse purtarea finului, numai da din ... îi om cu învățătură, taică. Bughea rămase pe gânduri; mai stete puțin, apoi, văzând că părintelui nu-i prea plăcuse gluma lui, plecă. O luă prin sat. Se întâlni cu primarul. — Să știi că ți-o coc eu, măi Bugheo, îi zise acesta. — Păi bine, domnule premare, cum o ... povesti toată întâmplarea și încheie: — Să-l fi văzut cum mă sucea, cum mă bocănea, și da mereu: Că mă împunge, că mă taie prin mai. Ceilalți se puseră pe râs. Dar baciul le făcu semn. — Hai, că-nnoptăm. Oile intrau pe rând

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>