Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI MARE
Rezultatele 901 - 910 din aproximativ 1497 pentru CEL MAI MARE.
Alexei Mateevici - Pietre vechi
... Alexei Mateevici - Pietre vechi Pietre vechi de Alexei Mateevici Bunelului I În Bugeac, la Căușeni, Dorm strămoșii moldoveni, Numai pietre de mormânt Mai păstrează-al lor cuvânt. Și cum iei înspre Zaim Vezi în deal un țintirim, Țintirimul jidovesc -- Doi copaci îl străjuiesc. Mai încolo — un pârău Prin pietriș coboară greu. Săpături destul de-adânci Par a se vedea prin stânci. Cine știe ce-adăpost? Chișinăul ... cic-a fost... Botna seacă dă în șes Și se pierde-n stuhul des, Și nu-i spune nimănui Ce-a mai fost pe-aici și nu-i. Știm ceva de la strămoși, Despre hoții sângeroși, Despre turci, despre tătari, Despre hanii lor cei mari. Știm că ... c-un rod; Numai piatra de mormânt Vrednică-i de crezământ... II Căușenii-s loc bătrân, Târg tătar, lăcaș creștin, Cine știe ce oșteni Au mai fost la Căușeni. Marmori frânte se găsesc Și cu scris latin, grecesc. Mai desfunzi pe-aicea muchii Scrise și cu alte buchii... Cât privești, tot pietre vechi Stau de strajă, la priveghi... Pietre mute, grăitoare Și în umbră ...
Dimitrie Anghel - Calvarul florilor
... morților. E ziua lor. De pretutindeni, din centru și din suburbii, crizantemele cad jertfă, o hecatombă uriașă de flori, și toți, de la mic la mare, căci toți avem să plîngem un regret pe lume, un mort iubit, pornesc spre țintirimele îndepărtate, să le arunce cu un gest pios peste lespezile ... și macabri, paznici profanatori, armați de foarfece și cuțite, au năvălit printre morminte, și întinzînd mîinile lor hidoase, au început un adevărat masacru asupra celor mai nevinovate și mai fără împotrivire creații ale lui Dumnezeu. O ploaie de petale a căzut, sîngele rozelor s-a împrăștiat, zăpada narcișilor a ... Coșurile o dată pline din adumbritul țintirim de la Belu, din pămîntul celui de la Sfînta Vineri, din acela de la Ghencea ori de la cel ce poartă modestul nume de Pătrunjelu, din preajma bisericei Iancului, de la Trei Coceni, de pe ramuri și din ostrețe, din răvare și din straturi ... șosea. Aci, de-a lungul aleilor de tei, trăsurile treceau, și frumoasele zilei, trecătoarele frumuseți ca și ale florilor, modernele amazoane ce nu mai ...
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... parÂtizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este ... de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că ... la chestia luxului veacurilor treÂcute, făcând comparație cu veacul nostru. Filozoful englez David Hume zice că „epoca dezvoltării luxuÂlui este epoca cea mai fericită din viața unui popor“. Socot însă că el greșește, căci, dacă ideea lui este nimerită, apoi vasăzică noi trăim în cea mai nefericită epocă, fiindcă la sfârșitul veacuÂlui nostru din zi în zi se adaugă scăderea în întrebuințarea obiecÂtelor de lux. Până și orientul, ce ... se desfăcu de epitropia bărbaților, ci avu și dreptul de a-și alege jurist avocat, numit procurator, se înțelege luat din corporația celor ...
Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie
... dar tot avem cuvinte Viața-i păcătoasă cîtva să prelungim. De ne vei arde-acuma, să știi că or să nască În locu-ne ființe mai rele decît noi, Ce-n grab or să-ntărîte mînia ta stelească, Prin fapte mai cumplite, prin crime și război. Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată, La care, cum s-aude, destul ai conlucrat, Atunci cînd tata Noe ... urmă s-au ivit, Întrec ele p-acelea ce ș-au găsit mormîntul În marea adîncime și monstri au nutrit? Cîmpiile de astăzi sînt ele mai mănoase Decît cele antice? măgarii mai deștepți? Broasca mai muzicantă în bălțile stufoase? Tigrii mai cu blîndețe, și oamenii mai drepți? Nu, nu! bagă de seamă să nu faci o greșeală, De care mai în urmă amar să te căiești; Ba încă să dai, poate, o aspră socoteală Preabunului părinte al rasei omenești. Căci noi avem de lucru în ... ruginite avem să le-nnoim, Regulamentul multe are să pătimească, De ne-or lăsa în pace așa precum dorim. De ești tu executor înaltelor decrete, Mai dă-ne un mic termen de zece mii de ani, Să ne-ndreptăm purtarea, să ne spălăm de pete, Să nu cădem în iaduri pe ...
Antim Ivireanul - Ce putere și ce dar au ac%C3%A9ste șapte taini
... au ac%C3%A9ste şapte taini Ce putere și ce dar au acĂ©ste șapte taini de Antim Ivireanul Botezul iaste temeiu celoralalte taine și mai întâi decât toate la rânduială. Are mare dar și multă putĂ©re și fărde sfântul botez cĂ©lealalte șase / taine nu pot face nici cu un mijloc pre om creștin. Care botez ... pricina cea săvârșitoare. Pricina cea lucrătoare a sfântului botez și a tuturor celorlalte taine iaste Dumnezeu, carele lucrează cu darul lui cel dumnezeesc prin mijlocul preotului. Materiia iaste apa cea curată fărde nici o amestecătură. Închipuirea iaste chiemarea sfintei Troițe, precum s-au zis mai sus, adecă: Botează-să robul lui Dumnezeu, în numele Tatălui și al Fiiului și al Sfântului Duh. Amin. Pricina cea săvârșitoare iaste ca să șteargă ... viu și fiiu lui Dumnezeu, după dar. Pentru sfântul mir. După ce să săvârșaște lucrarea sfântului botez, urmează sfântul mir, cu carele unge preotul pre cel botezat. Materia mirului iaste untuldelemn, cu alte multe materii mirositoare. Închipuirea sunt cuvintele și rugăciunele arhiereului care le zice pre dânsul și numai singur arhiereul ...
Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...
... ca toată lumea, ne permitem să arătăm astăzi în treacăt sentimentul nostru. Cum cunoaștem bine entuziastmul de care sunt capabile aceste amândouă brave popoare, și cel maghiar și cel român, nu stăm un moment la îndoială a spune că prudența diplomaților s'ar rezema pe o colosală putere sufletească, la vreme de ... României: noi cu toate dificultățile în care, așteptând rezolvirea chestiilor interne ale Ungariei, e pus tânărul nostru Regat, nu încetăm a crede, că mai curând ori mai târziu, înainte de a suna ceasul vreunor grele nevoi, o dreaptă și sinceră înfrățire cordială a Maghiarilor de pretutindeni cu Românii ... să dorească împăcarea definitivă cu toată lumea românească, iar nicidecum învoirea temporală cu unele porțiuni din clasele românești; cum am zice, bună înțelegere cu o mare comunitate compactă, iar nu capitularea uneia ssau a mai multor clopotnițe răzlețe. Cu cine să trateze acei bărbați de Stat ? Firește numai și numai cu aceia cari le-ar părea lor că sigur reprezentă ... pot mânca de focul că nu sunt poftiți în fruntea mesei înaintea Mitropolitului; juni asaltatori pripiți al templului Gloriei, cu atât mai ...
Vasile Alecsandri - La gura sobei
... palaturi mândre fete de-mpărați. Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume, Aducând pe lumea albă feți-frumoși cu falnic nume; Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai... Nu departe stă Pepelea, tupilat în flori de mai. Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana!... în cosiță floarea-i cântă. Până-n ziuă stau pe ... a scris fantastica epopee Orlando de pe legendele cavalerești răspândite în Italia și ilustrate prin imaginația poporului iubitor de minuni. Poporul dar este izvorul celor mai poetice creații, celor mai neperitoare opere; și poeții mari, carii apar ca niște rari meteori, nu sunt decât revelatorii măiestri a poeziei popoarelor, concentrată în sânul lor ... prefac în palaturi împărătești, furci de argint care torc singure, poduri de oțel, copaci cu poame de rubin și de smarald etc., etc. În ele mai întâlnim ființi fantastice care ne-au spăriat în copilăria noastră: balauri, zmei, urieși, ca Sfarmă-Peatră și ca Strâmbă-Lemne, câni cu dinții de criță ... În ele mai ...
Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj
... spontanee de simpatie a poporului întreg a făcut indisolubilă pentru viitor legătura dintre Dinastie și neamul românesc. Dar pe lângă acest mare folos public, mi-a adus îndeosebi și mie unul foarte mare: m-a făcut să-mi fixez în fine o specialitate literară în arena publicității noastre. În adevăr un prozator nu e un specialist ... întâi, că tot românul e poet; mai târziu, cu mai multă dreptate, s-a susținut că tot românul e și critic, cu mult mai multă dreptate pot zice eu că tot românul e prozator. A scrie proză nu e o specialitate de artă ci o deprindere instinctivă ... acestea, i s-a permis A. Sale să mănânce o bună cantitate. Astfel, grație fragilor, pericolul e înconjurat; perforația nu se mai poate face; IAR DR. LEYDEN Care este hotărât a pleca peste vreo două-trei zile, înainte de a părăsi capitala, va ... de care au nevoie în convalescență. Doctorul german susține că trebuie să fie cu atât mai lungă convalescența cu cât maladia a fost ...
Friedrich Schiller - Cavalerul Toggenburg
... lor piept. Fapte-acolo valoroase Dezvoltă eroi creștini, Coifuri, pene onduloase Înspăimântă saracini. Toggenburg poartă omorul, Teroarea la musulman. Dar în inima lui dorul E mai mare dup-un an. L-a suferit, dar l-apasă; Nu-l mai poate suporta; Arme, câmp, glorie lasă Spre-ale sale-a se-nturna. Și p-a mării und-amară Vede-un vas ... amaruri plin: "Este-a cerului mireasă Aceea ce cauți tu; Ieri fu ziua cea aleasă Nunta ei când se făcu." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Abandonă, nu-și mai vede Al părinților focar; Armele nu-și mai revede, Nici fidelul armăsar. De la Toggenburg apune Jos spre văi, necunoscut; Peste membrii nobili pune Vestmânt aspru, răsțesut. O colibă izolată Își clădi-mprejurul ... Către closter sus din vale Ore-ntregi în sus căta Spre fereastra scumpei sale Pân' fereastr-a răsuna, Până când el s-o mai vază, Până ce chipu-i venea Ca d-un angel dulce rază Jos spre vale-a se pleca. Și-n dulcea lui reverie ... Al zorilor revărsat. Stete astfel zile multe, Ani întregi tot aștepta Attentiv ca să asculte Ori fereastr-a răsuna, Ori dilecta să-și ...
Ion Heliade Rădulescu - Cavalerul Toggenburg
... lor piept. Fapte-acolo valoroase Dezvoltă eroi creștini, Coifuri, pene onduloase Înspăimântă saracini. Toggenburg poartă omorul, Teroarea la musulman. Dar în inima lui dorul E mai mare dup-un an. L-a suferit, dar l-apasă; Nu-l mai poate suporta; Arme, câmp, glorie lasă Spre-ale sale-a se-nturna. Și p-a mării und-amară Vede-un vas ... amaruri plin: "Este-a cerului mireasă Aceea ce cauți tu; Ieri fu ziua cea aleasă Nunta ei când se făcu." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Abandonă, nu-și mai vede Al părinților focar; Armele nu-și mai revede, Nici fidelul armăsar. De la Toggenburg apune Jos spre văi, necunoscut; Peste membrii nobili pune Vestmânt aspru, răsțesut. O colibă izolată Își clădi-mprejurul ... Către closter sus din vale Ore-ntregi în sus căta Spre fereastra scumpei sale Pân' fereastr-a răsuna, Până când el s-o mai vază, Până ce chipu-i venea Ca d-un angel dulce rază Jos spre vale-a se pleca. Și-n dulcea lui reverie ... Al zorilor revărsat. Stete astfel zile multe, Ani întregi tot aștepta Attentiv ca să asculte Ori fereastr-a răsuna, Ori dilecta să-și ...
Gheorghe Asachi - Momița la bal masche
... sistematic plan: Scoice, pești din ocean, Fiare, paseri cu verzi pene, Bolovani și buruiene, Crocodili de pe la Nil Și tablo de Rafail. Iar apoi cel învățat, De un gust, de o capriță, Pentru sine-au cumpărat Mare, tânără momiță. Care-i zic orangutan Și-i de țărmul african. În cărți ziua îngropat Și-n negrală împlântat, După lucru-ostenitor Iubea șaga uneori ... băiet Cu cunună de poet; Dama care-o lume-nșală Vezi cu hohot de vestală; Jidovul din Podul-Vechi, Îmbrăcat ca erou grec; Ș-advocatul cel limbut Gioac-aice rol de mut. Prin astfeli de iarmaroc A mei oaspeți își fac loc. Filozoful prin desime Trece, dar nu-l ... Iar pe omul învățat Nici în samă l-au băgat. El atunci, plin de mânie, Ast-a lumei nebunie Ca să rebde nu mai poate, A momiței mască scoate Ș-apoi zice asta vorbă: Fără crier, turmă oarbă, Tot e bun ce e strein, Vezi la cine ... te închini! Sistema ți-i părtinire, Interesul și-ngiosire; Meritul cel învățat, Cugetul cel mai curat, Sentiment de omenire N-au la tine prețuire, Și