Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LOCUL LUI
Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 1045 pentru LOCUL LUI.
George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă
... a făcut senzație: Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Și-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toți ciulinii pe cărare Fug cuprinși de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaștină. S-a-ntâlnit un pui de ...
Emil Gârleanu - Cea dintâi durere
... dintâi durere de Emil Gârleanu Am crescut pe ulița boierească a Iașului, pe Podul-Verde, cum i se zicea odată, în fața grădinii lui Mihai-vodă Sturza și-n coasta pădurii Copoului. Am crescut pe ulița din capătul căreia privirea pătrundea până departe, spre șesul întins, în fundul căruia ... niște vedenii. Seara se așezase ușoară; odată cu răcoarea ei, veni un miros acru și înecăcios; rumeneala cuprinse tot cerul, iar vârfurile copacilor din grădina lui vodă se auriră; mișcate de vânt, păreau niște flăcări ce ardeau legănându-se. Peste tot se întinsese o lumină dulce, de vis. Mătușa Smaranda întrebă ... și înțelese ce se petrecea, și când, întorcându-se, mă zări pe mine, se azvârli, cu un țipăt, să mă ieie în brațe: Pentru numele lui Dumnezeu, ce cauți tu aici? Mă ridică, apoi îmi întoarse capul cu mâna și mi-l sprijini de umărul ei. În această vreme veni și ... mi se păruse că ieșise de sub pământ. Mi-am dat seama că acum îl duceau undeva, departe, că-l luau de lângă toți ai lui, săracul! Și-am avut acea presimțire nedeslușită a despărțirii ce cândva nu se poate înlătura, presimțire care se naște odată cu noi. Nu ...
Grigore Alexandrescu - Cimitirul
... jertfeau pe osândiți, Când, setoși de omoruri, treceau de puteri sfinte Stejarii-mbătrâniți! Aici cu toate-acestea religia vorbește Celor ce vor s-asculte cuvântul lui Hristos Groaza cu-ncetul piere, și omul întâlnește Povețe de folos. Vicleanul își dezbracă aici ipocrisia; Acel căit se-mpacă cu ceru-ntărâtat; Aici fapta ...
Antioh Cantemir - Uliul, păunul și cioful
... nu e har, Căci dacă tinerețea cu slavă nu răsună, Apoi a vrâstei iarnă se trece în zadar. Păunul este mândru cu lungile lui pene, Dar cioful este pacinic, nu caută pricini, Se apără cum poate, și noaptea fără lene Nu doarme, priveghează. Stăpânitorii lini Și trezi pe când ...
Anton Pann - Călătorul și stejarul
... Anton Pann - Călătorul şi stejarul Călătorul și stejarul de Anton Pann Un călător ostenind. Și la un stejar sosind, Subt umbra lui a șezut, Să răsufle un minut. Aci un bostan fiind Și în el pepeni zărind, Mergînd, unul a luat Și supt ... Bine-a făcut Dumnezeu. Dar de nu era rod mic Ș-era pepene, cum zic, Așa-n cap de mă lovea, Aci-n loc mă adormea. Iar de era vrun dovleac, Apoi nu-mi mai dam de leac." Multe un fel să gîndesc Și altfel să potrivesc. Această lucrare ...
Vasile Alecsandri - Cântece și sărutări (Alecsandri)
... În al meu suflet cântă duios, Toate, uimite, se-nchină ție Când te-arăți mie, Înger frumos! Albă româncă! tu pentru mine Ești adierea lunii lui mai. Darul iubirii, cerescul bine, Naște și-mi vine Din al tău grai. Privește-n lume mărețul soare Cum răspândește veseli fiori. El dă o ...
Mihai Eminescu - Rime alegorice
... șiruri lungi se strecur și se strecur: Eu număr unul, număr doisprezece. Un chip atuncea de pe cal coboară. La mine-ndreaptă-a lui privire-amară Și fața slabă, tristă, adâncită Ș-osoasa mână o întinde-avară. Dar să mă mișc nu am nicicum putere, Căci țapăn mort eram ... văzură, Căci înaintea mea stai vrăjitoare Și basmu-asculți cu zâmbetul pe gură. * Ș-atuncea pier anticele portale. În jurul meu iluminate sale Și-n loc de morți ființe vii, ce vesel, Cu hohot râd  serbează bacanale. Unde-s acum fantasticele șeme Prin care luna străbătea-ntr-o vreme? Acele ... stă cu ochii ei să soarbă Pe-un vechi ostaș cu-ntunecime oarbă Și degețele fine ca de ceară Și-mpleticește-n a lui neagră barbă. Un râs, un chiot, o vuire multă  Cu toții strigă, nimeni nu ascultă; Ocări frenetici sunt o dezmierdare Și dezmierdarea deveni insultă ...
Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea (Heliade)
... Ion Heliade Rădulescu - Corbul şi vulpea (Heliade) Corbul și vulpea de Ion Heliade Rădulescu Corbul sta pe loc tot corb (Precum orbul e tot orb Și ciocoiul e tot ciocoi Cât sa-l cânți cu usturoi), Nicidecum nu mai albise, Nici acvilă devenise ... copac, și-n sus cătă: "Jupân corb?... o! plecăciune!... O, Doamne! ce frumusețe! Ce pasăre! ce minune! Ce splendoare! ce mândrețe! Dar unde-i gurița lui? Cui s-o ceri și cui să spui? De l-aș auzi o dată N-aș da-o pe lumea toată." Cerbul toate le-auzea ...
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
... Să astâmpere-al meu dor. De-a mea tristă pusăciune, Te îndură, zeu de foc! De nu vrei protestăciune Să întind în orice loc. Azi am compus versurile aceste. Cum îți par, Stănică? STĂNICĂ Frumos, cuconiță, tare frumos. Cam mult ciune și tăciune . CALIOPI: Taci, nătărăule, dacă nu conprinzi ... picioarele d-tale, cu care ih habe di ere...ș.c.l. Baron FLAIMUC: " CALIOPI: Știi că-i curioz om, germanul acesta? treci la al italianului, stilul lui îmi place mai mult decât a celorlalți, se servirarisarisește de espresiiuni mai alese. Cetește, zicu-ți. STĂNICĂ: (cetește). "Principesa mea!" CALIOPI: (curmându-l ... fi mia, nu mai trăiesc, mor, am murit! așa, principesa animei mele!..." CALIOPI: (curmându-l). Auzi tu? Nu-s numai principesă simplă, sunt principesa animei lui. Ah! mă încântă! STĂNICĂ: (cetind). "Așa, principesa animei mele! mă dau d-tale cu totul, vei fi zeița mea..." CALIOPI: (curmându-l). Zeița sa! ce ... de la Galați? CALIOPI: Fi! stilul său cade greu; persoana sa trebuie să-ți fi dând colici. STĂNICĂ Poate, cuconiță, mie însă îmi pare răvașul lui tare cu gust; sunt multe lucruri bune de mâncat într-însul. CALIOPI: Cetește-l dar, oricum și aceasta este o consideraciune, adusă frumuseților mele, ș ...
Gheorghe Asachi - Epilog la o colecție de fabule
... nou ceva În a sa politioară, Zisă au scris-istorioară, După ce s-a neguța, Cartea ia în datorie, Și în loc d-Alexandrie, Cu cafe și cu zahar, O va duce acasă-n dar. Acolo o va ceti Cuconița, dac-a ști, Va da ... o Și de său vor sătura-o, Un guzgan politicos, Ca să-ncheie a ei soartă, O va trage-n a lui
Dimitrie Anghel - Schimb de vești
... Anghel Publicată în Luceafărul , 1 decembrie 1904 Sosește vîntul peste ziduri, sătul de flori de cîmp, să vadă Ce fac stăpînele grădinei, și-n urma lui, sclipind în soare, Un zbor de foi de pretutindeni a prins încet-încet să cadă: Ca niște vești trimise-n taină de pe ... din două care-ntîi s-ajungă Să spuie că de-acum pe lume trec lăcrămioarele și ele. Și-abia se lasă fulgul dulce, și-n loc de-un fulg mii de petale Zburînd spre trandafiri îi cheamă, să vie toți făr' de zăbavă, De vor să treacă sub ghirlande și pe ...