Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE URMĂ
Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 1478 pentru PE URMĂ.
... Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntâi sonorul cântec stăpânitor al mării, Ce-n ritmul grav se duce și vine-n largul zării. Pe inimă-mi pun mâna, de simt dureri ce bat Cu bucurii unite, un ritmu fermecat. Și-n mânî îmi prind mâna cealaltă ca-n brățară ... ritmicul său pas. Și morile ce-n ape și-n vânturi grâu frământă, Cu măsurate glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă când ne ducem pe
George Topîrceanu - George Coșbuc: Țiganii
... Coșbuc: Țiganii de George Topîrceanu Dorm câmpiile-n lumină. Peste pacea lor senină Cade soarele-n apus. Un convoi s-arată-n zare... Crește-ncet pe drumul mare Și cum vine tot mai tare Pulberea se-nalță-n sus. Vin țiganii!... Fără veste Pe la porți răsar neveste, Satul se deșteapt-acum — Când prin văl de praf subțire Începură să se-nșire Cară mici cu coviltire Scârțâind încet ... cu negre plete, Calcă mândri și tăcuți... Vine-apoi pestrița gloată Cu gospodăria toată. Caii slobozi, fără frâu, Duc merindele-n spinare Și se țin pe lângă care, Iar vătavul stă călare Cu harapnicul la brâu. Sar copiii goi și strigă, Cer la poartă mămăligă, Babe frânte din mijloc, Iar țigăncile ... lâng-o poiată Un țigan răzleț de ceată, — Ochii-i fug după găini... Strâns își ține-acum vioara Și, cum trece ulicioara, Fac în urma lui ca cioara Toți copiii din vecini. Mai încolo, pe-o mârțoagă, Dintr-o gură de desagă Atârnată de oblânc, Fără scâncet, cu sfială, Iese negru la iveală Numai cât o portocală Un căpșor mirat ... gherghefu-n pat Și-și păzește-n prag odaia. Crește-n uliți harmalaia Când domoală trece laia Cătră margine de sat. ................ Și s-au dus... ...
... Și ursiți cu ochi de foc. Cum bătu vântul de seară Prin ogorul de secară, De trei ori au descântat, În fântână au cătat, Și pe-a sa limpede față, Ca prin vis de dimineață, Au văzut ele, zâmbind, Două chipuri strălucind. Cele umbre bălăioare, Cu gurițe zâmbitoare, Pluteau ... tu cele umbre mute? Parcă vor să ne sărute. Vezi cum brațele-și întind? Parcă vor să ne cuprind! N-au sfârșit bietele fete, Și pe frunte și pe plete Nu știu cine le-a furat Câte-un dulce sărutat! * Cele fete, la fântână, De-atunci nu mai spală lână; Căci în ... acum. Acum știu ce fel s-aruncă În dușmani glonții din luncă, Ș-ades ele au văzut Ce-i fuga de arnăut, Că de când pe frunți, pe plete, Au simțit mândrele fete Câte-un dulce sărutat, Ele-n codri au urmat Doi voinici cu sprânceni late, Cu fețe de vânt pișcate Și ... vedea în fața apei chipurile bărbaților de care au să aibă parte; altele își leagă ochii în noaptea ajunului Bobotezei și merg de pun mâna pe ...
Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare
... la cer prin laudele entuziaste ce i se dau, iar Racine se văzu părăsit și aproape insultat de critica contemporană. Dar astăzi cine mai citește pe Pradon? Și cine nu a citit Phedra lui Racine? Întregul nume al lui Pradon s-ar fi pierdut de mult în întunericul uitării ... Succesul este mediocru, critica muzicală îi este nefavorabilă. Părerile momentului se rezumă în următoarele rânduri din Muzik-Zeitung de atunci: „Nu am auzit încă pe nici un cunoscător al artei muzicale zicând că Mozart este un artist corect, cu atâta mai puțin îl va declara o critică dreaptă de un ... œ a lui Schiller Kabale und Liebe și în aceeași primăvară se publică tragedia și prin tipar. Un arheolog și gramatic foarte cunoscut pe atunci, Karl Philipp Moritz, rector la gimnaziul „Graues Kloster“ și mai pe urmă profesor al artelor frumoase la Academia din Berlin, face în Vossische Zeitung de la 21 iulie 1784 o recenziune asupra ei, în care zice ... sale, el își are cercul inteligenței închis, se opune noului adevăr și, făcând aceasta, crede chiar că are în sine o mișcare în folosul inteligenței, pe
Ion Luca Caragiale - Monopol...
... Dar... - Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum vrei dumneata; dar acela nu umblă... - Este, dar nu umblă? - ...nu umblă decât pe zezonul băilor. - Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit. Firește, e prea de timpuriu, înainte de sfârșitul lui mai, să-nceapă băile... Dar nu știam să fie acuma și-n Berlin pătimași ... ieftină decât cea de Vichy - o bagatelă. Mă aflu, cum zisei, la Opinia înainte de amiazi. După ce, ca musafir îmi fac datoria să țin pe tinerii confrați vreo trei sferturi de ceas, cu palavre, încep a pricepe că le cam stau pe suflet... Eu n-am treabă; toată ziua mi-e de petrecere; pe când ei ard în toiul bucătăriei, unii cu condeiele-n mână, altul cu telefonul la ureche, celălalt cu nasul în listele electorale... în trei-patru ... clatină) al... ac'cololului!... Ne-am oprit. Ne pupăm în gondolă ca doi patricieni de pe timpul ilustrului doge Francesco Morosini. Se dă jos încetinel pe trotuarul plin de apă și intră, leoarcă de ploaie, pe portalul bătrânului său palazzaccio. - Ia sama (îi strig),
Ștefan Octavian Iosif - Te duci... (Iosif)
... Ștefan Octavian Iosif Te duci și, cum zâmbești nepăsătoare, M-abat din cale și mă simt murind... Pierdut spre tine brațele-mi întind Ca-n urma unei viziuni fugare, — Dar nu mai pot în ele să te prind. Te duci — și ca o umbră rătăcită Te voi dori în ... ce-ai venit și pentru ce-a fost scris Să-mi schimbi tu viața-n iad și-n paradis? Te duci și simt pe
... sufăr neputându-se dezbrăca în clasă, fiindu-le temperatura așa de exagerată, încât, cum se poate ușor constata, este de nesuferit, amenințând cu maladii atât pe profesoare cât și pe eleve. Vă rugăm dar să luați măsuri urgente pentru întâmpinarea acestei situațiuni anormale, contrariu va trebui să reclamam onor. minister nemaiputând lua nici o răspundere ... Ionesco și Aristi Poppesco, care toate s-au plâns de starea de mizerie în care a ajuns școala din cauza lipsei de combustibil, pe care îl refuză onor. primărie locală, pe care în nenumărate rânduri au rugat-o prin adrese oficiale, care se văd la dosar, dar care n-au avut până în prezent nici un ... fete No. 1 din urbea Z... și am constatat că raportul doamnei directoare respective este în totul adevărat. În adevăr, am găsit din cauza frigului pe jumătate școala despopulată complet, iar restul tușind toate și dureri cu umflătură în gât, pentru care chemând pe d. medic al urbei, a constatat mai multe cazuri de amigdalintă, adică gâlci, care poate degenera mai cu seamă la copiii anemici și ... ...
... Vesel, mîndru, fericit. Nalt și mlădios pășește. Legănându-se ușor, Și salută-n dreapta,-n stînga, Grațios, surîzător; Căci, băiat purtat și fercheș, Știe traiul pe la băi: Cunoștinți nenumărate Și-a făcut din ziua-ntăi. Iat-un grup de dame-n cale-i, Ce surpriză, ce noroc ! Iute ... garçoni dator Nici aicea nu-mi priește... Haide, ia-o la picior !" Și incognito dispare, Luînd cheia-n buzunar, Va mai da, sau nu, pe-aicea? Asta-i chestie de zar ! Mișu e deprins cu drumul Și schimbările de loc. Va găsi, la urma urmei, Alte băi mai cu noroc ! ............................. Ce tristețe pe
George Coșbuc - Cetatea Neamțului
... mâna goală. Deci, în ceasul dimineții, Când prânzesc acei ce au, În cetate-aici erau, Lângă comandantul pieții, Toți străjerii și-așteptau, Povestind și-ntinși pe iarbă, Chisălița să le fiarbă. Dar, pe când Guzgan răstoarnă Mămăliga din ceaun, Din clopotniță Tăun Sun-afurisit din goarnă. Unu-i strigă: Ești nebun! Altul: Ce-ai tu dacă strigă? I ... ncins cu tei, Dând adânc zăvorul porții, Se zbătea ca-n ceasul morții. Și-au bătut o săptămână Leșii-n zid; dar zidul, prost, Sta pe loc, pe cum a fost. Însuși riga, într-o mână C-un pistol, din adăpost, Da pe Ștefan la toți dracii Și-mpușca la rând copacii. Deci, văzând că nici nu-l lasă Să se ducă-n treaba lui, Și nici pomeneală ... vi-e milă că pierim? Poate-o ploaie să ne-apuce... Nu știm drumul, că ne-am duce. După ce-au citit pitacul, Onofrei ieși pe zid: Măi, poleci, eu vă deschid, Dar să nu vă puie dracul Să mințiți, că vă ucid! Iar de marșuri mi-e cam scârbă, Trageți ... ...
Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă
... amant al libertății! Dacă o clipă ar fi fost sincer liberal, astăzi ar avea, numai din chirii și acareturi, 24 de mii de lei venit pe an, în loc de 200 de lei pe lună din slujbă! și ce slujbă! El! luptătorul pasionat pentru libertate, să ajungă la bătrânețe subdirector a ce? a unui stabiliment ... cu toate astea a fost, îl știu bine, un fervent! Alaltăieri mi-a adus aminte unul dintre episoadele vieții lui politice, pe care-l uitasem, și pe care nu-l pot lăsa nepovestit. Era în 76. Guvernul conservator căzuse și guvernul liberal era chemat să facă alegeri generale. Răposatul nostru prieten Tache ... central al marelui partid. - Stane, am venit... - Bine ai venit! - Îmi pun candidatura la al patrulea. - Bravos! - Știi câtă popularitate am... și începe să numere pe toți popii, primarii, notarii, dascălii și țăranii pe care-i cunoaște ca buni liberali și buni prieteni personali. Stan și Pandrav merg să dejuneze. În cursul dejunului, cei doi vechi camarazi își dau ... Ei! șanse! să vedem. - Ce să vedem? omule! tu nu știi ce șanse am? - Ba știu, dar în sfârșit, acuma numaidecât nu pot pleca... Rămâi ...
... Mai presus n-ar fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte și vedea Ce ... mai bună. Pentru ce din castorași Să nu facem cuconași? Frate, să luăm, te rog, Dupr-a modei reglement, La copii de pedagog Pe o vită cu talent! Când în astă sfătuire Stă să deie-o hotărâre, Li s-arată lângă mal Veneticul papagal, Având pene verzi și mure ... advocat, Învoiala au urmat Ș-un contract s-au iscălit, Unde chiar s-au lămurit: Datoria Și simbria Celui ce pre fii învață, Hotărându-i pe viață Și o pensie prea bună De castană și d-alună. Iată curs-acum începe În principii să-l adăpe Guvernorul papagal, Dizvălind a ...